Sondaj: În ce ţări au românii cea mai multă încredere şi în ce state mai deloc
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Sondaj: În ce ţări au românii cea mai multă încredere şi în ce state mai deloc

GALERIE
sondaj
  • sondaj
- +

78.1% dintre participanții la un sondaj realizat de Inscop vor ca Uniunea Europeană să se întărească, pentru că doar dacă lucrează împreună statele pot combate mai bine crizele. 14.9% consideră că Uniunea Europeană ar trebuie să aibă o putere mai mică pentru că doar statele singure pot combate mai bine crizele. 7% din totalul respondenților nu știu sau nu răspund.

39.5% dintre români consideră că Uniunea a reacționat ”la început mai slab, dar apoi, pe parcursul crizei, mai bine”, 30.5% ”la fel de slab si la începutul si pe parcursul crizei”, 24% ”la fel de bine si la începutul si pe parcursul crizei”. 6% reprezintă ponderea non-răspunsurilor.

În opinia a 57.3% dintre respondenți, aderarea la Uniunea Europeană a adus pentru România mai degrabă avantaje (în scădere față de 63.8% în septembrie 2019), în timp ce 33.3% sunt de părere că a adus mai degrabă dezavantaje (în creștere față de 27.7% față de septembrie 2019). 9.4% reprezintă non-răspunsurile.

Aderarea la Uniunea Europeană este văzută ca o sursă de avantaje pentru România mai ales de către: cei sub 30 de ani sau peste 60 de ani, persoanele cu un nivel de educație mai ridicat și venit peste 3000 de ron, gulerele albe, angajații la privat, rezidenții din urbanul mare.

Cei care cred că aderarea la Uniunea Europeană a adus pentru România mai degrabă dezavantaje sunt cu precădere: persoane cu vârsta între 30 și 59 de ani, cu un nivel de educație mai scăzut, cu venit sub 3000 ron, gulere gri, angajați la stat, rezidenți în urbanul mic sau rural.

Green Deal. Cât privește Green Deal – noua politică de mediu lansată de Comisia Europeană, 71.8% dintre cei intervievați au o părere bună despre acordul European, în general, 17.9% o părere nici bună, nici proastă, 2.5% o părere proastă. 6% declară că nu au auzit de acest acord, iar 1.9% nu știu sau nu răspund.

Aducându-li-se la cunoștință faptul că unul dintre obiectivele ”Acordului Verde” este renunțarea la producția de energie pe baza de cărbune, o parte importantă a respondenților își reevaluează opinia. Astfel, 42.1% dintre cei chestionați declară au o părere bună despre acordul în discuție, 33.2% o părere nici bună, nici proastă, 11.2% o părere proastă. 6.8% declară că nu au auzit, iar 6.7% nu știu sau nu răspund. Aparenta disonanță este determinată de faptul că pe termen scurt și confruntată cu implicațiile concrete ale unor acorduri internaționale, populația tinde să fie ceva mai prudentă, potrivit unui comunicat Inscop.

Cei care au o părere bună despre acordul European, în general, sunt cu precădere: bărbați, persoane peste 45 de ani, cu educație peste medie, rezidenți din mediul urban, cu venit peste 1200 ron.

Relația cu SUA. 64.6% dintre români (un procent similar celui din septembrie 2019) sunt de părere că alianța cu Statele Unite ale Americii este cea mai bună garanție de securitate pentru România, în timp ce 25.7% își exprimă dezacordul, iar 11.6% nu știu sau nu răspund.

Încredere țări. SUA este țara în care românii au cea mai mare încredere, cu 48.9% încredere multă și foarte multă, urmată de Germania cu 44.5%. La polul opus, 14.5% dintre respondenți declară că au încredere în Ungaria și doar 8.8% în Rusia.

Cea mai importantă relație de colaborare pe plan extern. 69.6% dintre români consideră că relația cu Statele Unite ale Americii și cea cu Uniunea Europeană sunt la fel de importante pentru România. 24% sunt de părere că relația cu Uniunea Europeană este cea mai importantă relație de colaborare pe plan extern pentru România, iar 2% indică relația cu SUA. Procentul non-răspunsurilor este de 4.4%.

Unirea României cu Republica Moldova. 73.7% dintre cei intervievați susțin Unirea României cu Republica Moldova (în creștere față de 68% în septembrie 2019), în timp ce 22.7% se opun acestei idei. 3.7% nu știu sau nu răspund.

Persoanele peste 45 de ani, cu un nivel de educație mediu, inactivi pasivi susțin Unirea României cu Republica Moldova într-o măsură mai mare decât celelalte categorii.

Datele au fost culese în perioada 25 mai  – 5 iunie 2020  pe un eşantion de 1050 subiecţi reprezentativ pentru populația României. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice).

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Despre importanţa îndoielii în ştiinţă şi falimentul calităţii în educaţie

Alexandru LĂZESCU

Despre importanţa îndoielii în ştiinţă şi falimentul calităţii în educaţie

Îndoiala şi spiritul critic nu mai sunt la modă. Un curent dominant în mass media şi pe reţelele sociale cultivă intoleranţa faţă de punctele de vedere care se abat de la cele considerate acceptabile, „corecte”, adesea, în mod ironic, „în numele ştiinţei”.

Filmuletul zilei

Franta a construit în insula Reunion o autostrada-viaduct de 12,5 km (care a costat 1,7 miliarde euro), ce serpuieste prin O (...)

opinii

Liviu Suhar

Nichita DANILOV

Liviu Suhar

Senzaţia pe care o încearcă spectatorul privindu-i tablourile e una stranie. Cufundate într-o tăcere ce trece dincolo de cotidian, proiectându-şi umbra lăuntrică în spaţiul ancestral, obiectele par să comunice între ele într-un limbaj mut, prin intermediul ultrasunetelor transpuse într-o partitură muzicală. Tăcerea lor e înşelătoare.

Raportul dintre public şi privat, din perspectivă feministă

Dana ȚABREA

Raportul dintre public şi privat, din perspectivă feministă

Aparent, dacă e să-l avem în vedere pe Richard Rorty, distincţia dintre sferele publică şi privată sunt separate în măsura în care problemele care cad sub incidenţa fiecăreia dintre ele sunt diferite şi, desigur, întrebările adresate sunt altele. Cu privire la individul uman, cineva ar putea fi deopotrivă liberal şi ironist, ceea ce conduce la posibilitatea ca cele două sfere să nu prezinte o opoziţie ireconciliabilă. Dimpotrivă. Cele două sfere converg. Să luăm ca exemplu familia: prin definiţie familia presupune spaţiul privat şi discreţia, cu toate acestea familia este reglementată prin reguli şi norme care ţin de sfera publică.

O întâlnire nici măcar de gradul 7 şi o mică incursiune onomatologică

Michael ASTNER

O întâlnire nici măcar de gradul 7 şi o mică incursiune onomatologică

Acum trei ani, la început de martie - eram în drum spre Bucureşti (cu trenul) - m-am trezit cu un mesaj de la o persoană necunoscută, dar cu acelaşi nume de familie. Am avut o conversaţie ciudăţică pe messenger cu femeia în cauză, apoi am uitat de discuţie. 

pulspulspuls

Suferinţele discrete ale madamei

Suferinţele discrete ale madamei

Una mai molcuţă, de uichend, pe azi, dacă tot e sâmbătă şi e aşa frig afară. Şi ce ar putea fi mai moale şi mai pufos decât opera lirică, stimaţi telespectatori, şi mai ales graniţa penală a acesteia cu politichia mâloasă de Bahlui? 

Caricatura zilei

De 8 martie

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.