Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Sora procurorului Horodniceanu, pensionată la 51 de ani, cere înapoi banii reţinuţi de stat. Din pensia de 25.500 de lei a „pierdut” lunar 4.300 de lei

GALERIE
bani-instanta
  • bani-instanta
- +

Sora procurorului Daniel Horodniceanu îşi cere înapoi banii reţinuţi din pensia sa specială. Fost procuror ea însăşi, Diana Horodniceanu a chemat în judecată Guvernul, reclamând impunerea, printr-o ordonanţă de urgenţă, a contribuţiilor de asigurări de sănătate şi a impozitului pe venit asupra pensiei.

Procesul va începe pe 21 iunie, dar Guvernul pare să se fi predat deja. Cele trei pagini ale întâmpinării depuse la dosar nu combat practic în niciun fel argumentele petentei, iar o notă a Secretariatului General al Guvernului anticipează o avalanşă de soluţii favorabile foştilor magistraţi.

Acţiunea depusă de Diana Horodniceanu la Tribunal îşi are originea într-o ordonanţă de urgenţă emisă de Guvern în decembrie 2021. Printre diverse măsuri fiscal-bugetare adoptate a fost şi impozitarea părţii din pensii ce depăşea valoarea de 2.000 de lei şi perceperea de contribuţii sociale de sănătate asupra părţii care depăşea suma de 4.000 de lei.

Printre cei afectaţi de noile prevederi legale se număra şi Diana Horodniceanu. Fostă şefă de secţie în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunal, aceasta se pensionase în 2020, la 51 de ani. Pensia magistraţilor reprezintă 80% din salariul de bază brut lunar, cu toate sporurile, din ultima lună de activite. În cazul Dianei Horodniceanu, pensia calculată era de 25.574 lei.

Conform menţiunilor făcute în acţiunea sa, în decembrie 2021, în prima lună de aplicare a ordonanţei, îi fuseseră reţinuţi ca impozit 2.357 lei. În ianuarie 2022, impozitul calculat fusese de 2.142 lei, iar contribuţiile de sănătate, alţi 2.157 lei. În total, 4.299 lei, respectiv 16,8% din totalul pensiei.

Diana Horodniceanu a apreciat că ordonanţa de urgenţă încălca numeroase dispoziţii ale Constituţiei şi drepturi fundamentale garantate de aceasta. Guvernul emisese o ordonanţă într-un domeniu rezervat legii. Articolul 139 al Constituţiei precizează că „impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege”.

În plus, modificarea Codului Fiscal se poate face numai prin lege, cu minim 6 luni înainte de intrarea în vigoare a noilor prevederi. Dacă voia să aplice un impozit asupra pensiilor, Guvernul trebuia să propună acest lucru în proiectul anual al legii bugetului. Constituţia impune ca ordonanţele de urgenţă să fie adoptate „numai în situaţii extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată”, urgenţa trebuind să fie argumentată.

Or, în decembrie 2021, preambulul ordonanţei invoca o Recomandare a Comisiei Europene din aprilie 2020, măsurile trecute în programul de guvernare sau prevederile Programului operaţional regional 2014-2020.

„Faptul că începând cu anul 2016 soldul structural depăşeşte limita permisă de Tratatul privind stabilirea, coordonarea şi guvernarea în cadrul Uniunii Economice şi Monetare nu justifică echilibrarea acestui sold prin sarcini excesive impuse persoanelor fizice, în speţă pensionari, cu încălcarea unor drepturi şi libertăţi fundamentale”, se menţionează în acţiunea fostului procuror.

Diana Horodniceanu a invocat şi statistica în favoarea sa, menţionând faptul că doar 20% dintre pensionari au o pensie mai mare de 4.000 de lei. „Dat fiind faptul că doar asupra unui procent de 20% din totalul pensiilor sunt impuse aceste contribuţii, măsura impusă nu este necesară şi nu răspunde efectiv unor obiective de interes general”, a precizat Horodniceanu.

Aceasta a cerut prin acţiunea sa returnarea sumelor reţinute din pensie, cu dobânzile legale aferente, încetarea reţinerilor viitoare din pensie, dar şi sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la neconstituţionalitatea articolului din ordonanţă prin care erau impuse contribuţiile.

Întâmpinarea semnată de secretarul general al Guvernului, Marian Neacşu, depusă la dosar, nu a răspuns în niciun fel argumentelor legale şi de constituţionalitate aduse de fostul procuror. Reprezentanţii Guvernului s-au mulţumit să aprecieze că adoptarea ordonanţei nu ar putea fi calificată drept o faptă ilicită, chiar dacă actul ar fi declarat neconstituţional.

Prin urmare, nu se punea automat problema răspunderii patrimoniale a Guvernului. În plus, în aprecierea juriştilor guvernamentali, Diana Horodniceanu nu dovedea în concret producerea unui prejudiciu şi nici nu făcea dovada interesului în promovarea acţiunii. Aceasta, deşi fostul procuror menţionase clar prejudiciul suferit, respectiv sumele reţinute din pensie şi, fiind direct afectat, justifica interes în acţiune.

Primul termen de judecată va avea loc pe 21 iunie, dar procesul ar putea fi de scurtă durată. În decembrie anul trecut, CCR s-a pronunţat asupra constituţionalităţii tocmai a articolului din ordonanţă contestat de Horodniceanu.

„Diminuarea cuantumului pensiei, fie ea contributivă sau de serviciu, cu sume de bani considerabile afectează dreptul la pensie privit «lato sensu» (în sens larg, n.r.)”, au constatat judecătorii Curţii. Constituţia permite restrângerea drepturilor cetăţeneşti, dar numai în baza unei legi, nu a unei simple ordonanţe de urgenţă.

Prin declararea ca neconstituţional a articolului referitor la contribuţiile impuse asupra pensiilor, acesta îşi încetează aplicabilitatea. O notă a Secretariatului General al Guvernului, depusă recent la dosar, pare să indice că instituţia centrală şi-a pregătit deja capitularea.

„Este previzibil faptul că reclamanţii vor obţine din partea instanţelor judecătoreşti soluţii favorabile, indiferent care vor fi apărările formulate în aceste dosare de Guvernul României. Opinăm că Guvernul României ar putea să reglementeze efectele Deciziei CCR printr-un act care să stabilească modalităţile de restituire a sumelor”, se menţionează în notă. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri