Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Ca să nu-mi las cititorii dezamăgiţi, azi despre cel de-al doilea Sorin care mi-a marcat scrisul şi interesul pentru istorie intelectuală: nepotul lui Mircea Eliade. (Între timp, distinsul profesor universitar Eugen Munteanu m-a luminat: Sorin vine de la latinescul serenus!)
„Autor al unei opere consistente şi originale, publicată iniţial în limbi de circulaţie internaţională - datorită unor circumstanţe biografice specifice românilor din exil - şi recuperată pentru cultura română în marea (şi esenţiala!) sa parte cu sprijinul Editurii Univers, Sorin Alexandrescu construieşte un spaţiu de analiză cu obiecte de studiu, metode şi stilistică proprie, care se cuvine a fi desluşit şi pus în evidenţă. De altfel, de aici şi începe primul strat al receptării ideilor sale, cu întrebarea legitimă: care este de fapt domeniul de studiu, disciplina/ disciplinele pe care acesta le practică şi, fireşte, cărei provocări metodologice îi dă curs? Scrisă cu rigoarea celui format la şcoala de stilistică şi literatură comparată a lui Tudor Vianu, dar şi cu forţa şi expresivitatea publicistului implicat, nu de puţine ori polemic, în teme de interes identitar, istoric sau civic ale istoriei noastre moderne şi contemporane, opera lui Sorin Alexandrescu pare, datorită plajei largi de interes şi a unei nesăţioase curiozităţi intelectuale care îl animă pe autor, proteică, aluvionară, asumând interferenţe neobişnuite sau traversând curajos graniţele unor domenii bine înfeudate în rigorile şi ermetismele propriei tradiţii. «Istoricul - spune el, asumându-şi, iată, una dintre multiplele sale „măşti” - nu se confruntă numai cu realitatea, ci şi cu alte cărţi, cu cei care îi arată ce să vadă şi cu cei care îi spun ce să scrie. În jurul său zumzăie vorbele altora, scrâşnesc propriile-i fapte şi se ţese - de el însuşi - acea pânză de păianjen care-i acoperă, când scrie, transparent opac, ceea ce i se părea, odată, că vedea, atât de înnebunitor de limpede».
Demersul său este, am putea spune reluând o apreciere a sa asupra culturii române, unul esenţialmente interstiţial. Sorin Alexandrescu rămâne fascinat, în egală măsură, de literatură, de stil, de scriitură, de autori, dar şi de paradigme, de idei, de curente şi metode. Poziţia sa, critică şi intelectuală, este rezultatul unui proces sinuos de construcţie interioară, marcat de aderenţe sau de reacţii la ceea ce a putut constitui, în momente bine decupate diacronic, o paradigmă intelectuală validă. Fundamental, am spune, radăcinile gândirii sale pleacă de la tensiunea întemeietoare a modernităţii europene, occidentale, pe care a subliniat-o, cu îndreptăţire, Wolf Lepenies: «începând cu cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, s-a dezvoltat o concurenţă între o clasă intelectuală legată de ştiinţele sociale şi o alta, numită intelligentsia, cu abilităţi literare, compusă din critici şi autori, cele două disputându-şi privilegiul interpretării adecvate a societăţii industriale. Ambele ambiţionându-se să ofere omului contemporan şi o teorie despre ceea ce s-ar putea numi l’art de vivre».
Această tensiune întemeietoare a reprezentărilor concurente care îşi dispută privilegiul de a configura interpretarea corectă şi, deci, dominantă, care să formeze discursul oficial este, de mai bine de un secol şi jumătate, miza oricărui demers intelectual. A vorbi de intelectuali fără a releva această ţintă (explicită sau implicită fiecăruia dintre ei) este o inadecvare şi o lipsă de profesionalism. În fond, cei care scriu istoria reclamă acest efort ca decurgând dintr-o familie a faptei; construind urmele care subzistă în memoria colectivă intelectualii, cu conştiinţa infatuată a calificării lor speciale, îndeplinesc, e drept, un rol istoric: scriu şi interpretează în acelaşi timp lumea. Plecând de aici, putem spune că, la urma urmelor, ce altceva reprezintă intelectualitatea umanistă decât un catalizator de sens. Sens literal, literar şi istoric. Şi, în ciuda tuturor eforturilor de a explica şi înţelege lumea prin intermediul unor constructe şi decupaje raţionale (id est «ştiinţifice»), intuiţia şi subiectivismul artistic se dovedesc, în hăţişul faptelor, motivaţiilor şi sensurilor umane la fel de legitime şi de valide. De aceea, oamenii de litere au reclamat întotdeauna o poziţie privilegiată în interpretarea lumii faţă de intelectualii specializaţi, dependenţi de ticurile metodologice şi de inerţiile domeniului lor strict de specializare. Această tensiune, acest «conflict al interpretărilor» pe care l-a pus în evidenţă Wolf Lepenies, este perfect funcţional pe piaţa ideilor şi astăzi. El face, de altfel, obiectul istoriei ideilor sau, mai specific, al acelei discipline de graniţă numită istorie intelectuală. Intellectual history - spune Sorin Antohi - este «un vast câmp de cercetare interdisciplinară ce combină istoria filosofiei cu istoria socială şi antropologia culturală, cu noua istorie culturală şi teoria critică, cu epistemologia şi istoria ştiinţei, cu sociologia şi ştiinţele politice, cu lingvistica şi ştiinţa literaturii, cu teoria istoriei şi istoria mentalităţilor - şi lista ar mai putea continua».
Prin formaţia sa intelectuală, Sorin Alexandrescu se dovedeşte a fi familiarizat atât cu rigorile academice ale ştiinţelor limbajului şi ale comunicării (lingvistică, semiotică, hermeneutică, semiologie sau teoriile receptării), care au constituit paradigma dominantă în ştiinţele umane ale deceniilor 7 şi 8 [ale secolului XX, n.n.] cu literatura comparată, teoria literaturii, critica literară sau de artă, precum şi cu noua istorie sau cu cultura politică. Perfecta sa adecvare şi stăpânirea ambelor tipuri de discurs (ştiinţific şi literar), precum şi asumarea unui proiect moral şi civic articulat, în acord cu elaborarea unui discurs academic şi profesional impecabil, fac din el reprezentantul prin excelenţă al perspectivei româneşti în istoria intelectuală, înţeleasă, cum am arătat, ca un spaţiu de confluenţă a domeniilor şi de interferenţă, sinergetică, a metodelor. Din multitudinea de teme de reflecţie pe care opera sa le suscită credem că un pivot important, conceptual şi metodologic, atât pentru sesizarea grilei sale de înţelegere şi interpretare a trecutului, cât şi pentru a pune în valoare demersul său din perspectiva istoriei intelectuale, îl constituie analiza discursului public. Comparatistul, semioticianul, antropologul cultural, criticul, ideologul, istoricul sau cetăţeanul implicat sunt câteva din măştile posibile ale autorului. Ele se întreţes şi sunt parţial vizibile în discursul creat de Sorin Alexandrescu însuşi, cerând dreptul de a fi, pe rând, identificate, descrise, comparate şi înţelese.” [Text introductiv, aici fără note, la secţiunea despre conceptul de discurs public la Sorin Alexandrescu din teza mea de doctorat de acum două decenii.]
Florin Cîntic este istoric, director al Arhivelor Naţionale, Filiala Iaşi şi scriitor
Cuvinte cheie: + Sorin Alexandrescu, Sorin Antohi, Mircea Eliade
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Cu câte sute de lei crește pensia la recalculare? Cum diferă sumele după județ? Anunț oficial
Profesor condamnat pentru agresarea sexuală a unei eleve. Daune de 35.000 de lei de achitat minorei
Apare un nou tip de concediu plătit în România. Cine va putea beneficia de el
Discriminarea persoanelor cu chelie devine infracțiune în Franța
Liviu Dragnea a mai înființat o firmă. Domeniul-cheie în care fostul lider PSD vrea să facă bani
Un tânăr motociclist a murit după ce s-a izbit de un cap de pod la Chicerea
VIDEO Puștan de 12 ani, filmat conducând un BMW prin Verești/Suceava
Trei copii au ajuns la spital după ce un copac a căzut peste mașina în care se aflau
IMAGINEA ZILEI: fața occidentală a aeroportului Iași după ce s-a deschis marelui public
4,25 milioane de dolari pentru cel mai scump medicament din lume
Bulevardul Socola, închis pe jumătate. Pe unde au fost deviate autobuzele
VIDEO PRIMELE IMAGINI cu craterul format de prăbușirea dronei, la 8 km de Brăila
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |