Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Sorin, vol.II

GALERIE
florin cintic
  • florin cintic
- +

Ca să nu-mi las cititorii dezamăgiţi, azi despre cel de-al doilea Sorin care mi-a marcat scrisul şi interesul pentru istorie intelectuală: nepotul lui Mircea Eliade. (Între timp, distinsul profesor universitar Eugen Munteanu m-a luminat: Sorin vine de la latinescul serenus!)

„Autor al unei opere consistente şi originale, publicată iniţial în limbi de circulaţie internaţională - datorită unor circumstanţe biografice specifice românilor din exil - şi recuperată pentru cultura română în marea (şi esenţiala!) sa parte cu sprijinul Editurii Univers, Sorin Alexandrescu construieşte un spaţiu de analiză cu obiecte de studiu, metode şi stilistică proprie, care se cuvine a fi desluşit şi pus în evidenţă. De altfel, de aici şi începe primul strat al receptării ideilor sale, cu întrebarea legitimă: care este de fapt domeniul de studiu, disciplina/ disciplinele pe care acesta le practică şi, fireşte, cărei provocări metodologice îi dă curs? Scrisă cu rigoarea celui format la şcoala de stilistică şi literatură comparată a lui Tudor Vianu, dar şi cu forţa şi expresivitatea publicistului implicat, nu de puţine ori polemic, în teme de interes identitar, istoric sau civic ale istoriei noastre moderne şi contemporane, opera lui Sorin Alexandrescu pare, datorită plajei largi de interes şi a unei nesăţioase curiozităţi intelectuale care îl animă pe autor, proteică, aluvionară, asumând interferenţe neobişnuite sau traversând curajos graniţele unor domenii bine înfeudate în rigorile şi ermetismele propriei tradiţii. «Istoricul - spune el, asumându-şi, iată, una dintre multiplele sale „măşti” - nu se confruntă numai cu realitatea, ci şi cu alte cărţi, cu cei care îi arată ce să vadă şi cu cei care îi spun ce să scrie. În jurul său zumzăie vorbele altora, scrâşnesc propriile-i fapte şi se ţese - de el însuşi - acea pânză de păianjen care-i acoperă, când scrie, transparent opac, ceea ce i se părea, odată, că vedea, atât de înnebunitor de limpede».

Demersul său este, am putea spune reluând o apreciere a sa asupra culturii române, unul esenţialmente interstiţial. Sorin Alexandrescu rămâne fascinat, în egală măsură, de literatură, de stil, de scriitură, de autori, dar şi de paradigme, de idei, de curente şi metode. Poziţia sa, critică şi intelectuală, este rezultatul unui proces sinuos de construcţie interioară, marcat de aderenţe sau de reacţii la ceea ce a putut constitui, în momente bine decupate diacronic, o paradigmă intelectuală validă. Fundamental, am spune, radăcinile gândirii sale pleacă de la tensiunea întemeietoare a modernităţii europene, occidentale, pe care a subliniat-o, cu îndreptăţire, Wolf Lepenies: «începând cu cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, s-a dezvoltat o concurenţă între o clasă intelectuală legată de ştiinţele sociale şi o alta, numită intelligentsia, cu abilităţi literare, compusă din critici şi autori, cele două disputându-şi privilegiul interpretării adecvate a societăţii industriale. Ambele ambiţionându-se să ofere omului contemporan şi o teorie despre ceea ce s-ar putea numi l’art de vivre».

Această tensiune întemeietoare a reprezentărilor concurente care îşi dispută privilegiul de a configura interpretarea corectă şi, deci, dominantă, care să formeze discursul oficial este, de mai bine de un secol şi jumătate, miza oricărui demers intelectual. A vorbi de intelectuali fără a releva această ţintă (explicită sau implicită fiecăruia dintre ei) este o inadecvare şi o lipsă de profesionalism. În fond, cei care scriu istoria reclamă acest efort ca decurgând dintr-o familie a faptei; construind urmele care subzistă în memoria colectivă intelectualii, cu conştiinţa infatuată a calificării lor speciale, îndeplinesc, e drept, un rol istoric: scriu şi interpretează în acelaşi timp lumea. Plecând de aici, putem spune că, la urma urmelor, ce altceva reprezintă intelectualitatea umanistă decât un catalizator de sens. Sens literal, literar şi istoric. Şi, în ciuda tuturor eforturilor de a explica şi înţelege lumea prin intermediul unor constructe şi decupaje raţionale (id est «ştiinţifice»), intuiţia şi subiectivismul artistic se dovedesc, în hăţişul faptelor, motivaţiilor şi sensurilor umane la fel de legitime şi de valide. De aceea, oamenii de litere au reclamat întotdeauna o poziţie privilegiată în interpretarea lumii faţă de intelectualii specializaţi, dependenţi de ticurile metodologice şi de inerţiile domeniului lor strict de specializare. Această tensiune, acest «conflict al interpretărilor» pe care l-a pus în evidenţă Wolf Lepenies, este perfect funcţional pe piaţa ideilor şi astăzi. El face, de altfel, obiectul istoriei ideilor sau, mai specific, al acelei discipline de graniţă numită istorie intelectuală. Intellectual history - spune Sorin Antohi - este «un vast câmp de cercetare interdisciplinară ce combină istoria filosofiei cu istoria socială şi antropologia culturală, cu noua istorie culturală şi teoria critică, cu epistemologia şi istoria ştiinţei, cu sociologia şi ştiinţele politice, cu lingvistica şi ştiinţa literaturii, cu teoria istoriei şi istoria mentalităţilor - şi lista ar mai putea continua».

Prin formaţia sa intelectuală, Sorin Alexandrescu se dovedeşte a fi familiarizat atât cu rigorile academice ale ştiinţelor limbajului şi ale comunicării (lingvistică, semiotică, hermeneutică, semiologie sau teoriile receptării), care au constituit paradigma dominantă în ştiinţele umane ale deceniilor 7 şi 8 [ale secolului XX, n.n.] cu literatura comparată, teoria literaturii, critica literară sau de artă, precum şi cu noua istorie sau cu cultura politică. Perfecta sa adecvare şi stăpânirea ambelor tipuri de discurs (ştiinţific şi literar), precum şi asumarea unui proiect moral şi civic articulat, în acord cu elaborarea unui discurs academic şi profesional impecabil, fac din el reprezentantul prin excelenţă al perspectivei româneşti în istoria intelectuală, înţeleasă, cum am arătat, ca un spaţiu de confluenţă a domeniilor şi de interferenţă, sinergetică, a metodelor. Din multitudinea de teme de reflecţie pe care opera sa le suscită credem că un pivot important, conceptual şi metodologic, atât pentru sesizarea grilei sale de înţelegere şi interpretare a trecutului, cât şi pentru a pune în valoare demersul său din perspectiva istoriei intelectuale, îl constituie analiza discursului public. Comparatistul, semioticianul, antropologul cultural, criticul, ideologul, istoricul sau cetăţeanul implicat sunt câteva din măştile posibile ale autorului. Ele se întreţes şi sunt parţial vizibile în discursul creat de Sorin Alexandrescu însuşi, cerând dreptul de a fi, pe rând, identificate, descrise, comparate şi înţelese.” [Text introductiv, aici fără note, la secţiunea despre conceptul de discurs public la Sorin Alexandrescu din teza mea de doctorat de acum două decenii.]

Florin Cîntic este istoric, director al Arhivelor Naţionale, Filiala Iaşi şi scriitor

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri