anunturi
grandchef
Bolta rece
anunturi
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional
anunturi

SOS Școala Normală! Apel de ultimă instanță

GALERIE
coala_Normală_”Vasile_Lupu”_-_corp_vechi_(azi_Liceul_Pedagogic_”Vasile_Lupu”_Iași,_din_septembrie_20
  • coala_Normală_”Vasile_Lupu”_-_corp_vechi_(azi_Liceul_Pedagogic_”Vasile_Lupu”_Iași,_din_septembrie_20
- +

În spațiul public circulă informații, potrivit cărora se intenționează ca, în noile propuneri de legi ale educației, să se prevadă desființarea profilului învățător/educatoare din cadrul tradiționalelor Școli Normale din România, oricum ar fi ele denumite în prezent, licee sau colegii pedagogice.

O decizie legislativă în acest sens ar fi o eroare istorică majoră.

De aceea, mă adresez către profesorii, elevii și absolvenții normaliști și către decidenții politici din Ministerul Educației, din Parlament și către Domnul Președinte al României, profesorul Klaus Iohannis, cu acest apel de ultimă instanță:

NU DESFIINȚAȚI ȘCOLILE NORMALE DIN ROMÂNIA.

Vă învit să reflectați asupra următoarelor argumente:

Scolile Normale din întreaga țară au o tradiție cunoscută și recunoscută de secole, multe dintre acestea fiind școli centenare. De exemplu, Școala Normală „Vasile Lupu“ din Iași  – prima școală pentru pregătirea învățătorilor din Principate și din regiunea balcanică, întemeietă de marii intelectuali Anton Velini și Titu Maiorescu, pe temeiul necesităților naționale și după modelul german („Normalische Schule“, adică școala care creează și impune normele pedagogice valide și raționale pentru întregul sistem școlar național) a impus direcția educației primare și fundamentale în România modernă, înțeleasă ca atare de miniștrii vremii, cărturari patrioți și oameni de stat luminați: Alexandru Odobescu, Dimitrie Sturdza, Vasile Conta, Tache Ionescu, Petru Poni, Constantin Mârzescu, Simion Mehedinți, Spiru Haret, Constantin Angelescu.

Nu este nimic demodat sau neeuropean în această tradiție! Continuarea și cultivarea responsabilă a tradiției înseamnă „a da mai departe, a transmite, a continua“ ceea este adevărat, bine, frumos, util pentru comunitate.

Colegiile și liceele pedagogice, cum au fost ele denumite în ultimele decenii, sunt pilonii formării de  bază  a educatoarelor și învățătorilor. Existența acestor școli tradiționale nu trebuie percepută ca un sistem învechit, aflat în concurență cu facultățile de profil.

Ilustrând o diversitate de discipline psihopedagogice, o bună și temeinică orientare în metodicile specifice, dar mai ales o complexitate a pregătirii practice, colegiile și liceele pedagogice trebuie să fie sprijinite să se dezvolte și nicidecum oprite din evoluția lor firească.

Calitatea absolvenților normaliști, demonstrată prin performanțele omologate și recunoscute, confirmă autoritatea tradiției și excelența scolilor pedagogice românești. Peste 80 la sută din absolvenții liceelor pedagogice devin cadre didactice de veritabilă ținută intelectuală.

Este demonstrat că deprinderile profesionale esențiale se dezvoltă din adolescență în cadrul liceelor vocaționale. Mă întreb: se vor desființa și profilurile teologic, agricol, coregrafic, de muzică, economic etc. din celelalte licee vocaționale?

Cariera didactică se formează, grație existenței liceelor pedagogice, în doi timpi sau pe două  paliere, care se sprijină și se completează organic. Liceul pedagogic asigură baza de cunoștințe, competențe și deprinderi, iar apoi studiile universitare de profil continuă, adâncesc și adaugă  nuanțe mai mult sau mai puțin importante. Cum ar arăta un învățător format profesional doar în trei ani de studii universitare, care nu pot oferi organizarea, consistența și obligativitatea activităților practice specifice, prin tradiție, școlilor normale.

Universitarii pedagogi ieșeni, de exemplu, recunosc faptul că cei mai buni studenți ai lor sunt absolvenții normaliști.

Ce beneficiu și ce plusvaloare în sistemul educațional românesc actual ar aduce desființarea profilului de bază al liceelor pedagogice? Niciunul! Ba, dimpotrivă: vom avea o calitate mai scăzută a educației în învățământul preșcolar și primar, însoțită de diminuarea drastică și haotică a numărului de cadre didactice pentru  treptele de învățământ la care ne referim.

Dacă ne vom propune colectarea unor date privind calitatea absolvenților normaliști încadrați în învățământul de stat și privat actual, vom constata o contribuție  majoră a acestora la dezvoltarea concretă a societății românești.

Școala pedagogică românească (licee sau colegii pedagogice) își poate duce pe mai departe misiunea de a forma învățătorii și educatorii  de care piața muncii are actualmente o foarte mare nevoie. Nu există niciun impediment, nicio modă și nicio ideologie, nicio reformă structurală, care să poată opri din mersul firesc evoluția liceelor vocaționale. Între toate aceste licee, școala normală a fost considerată de mari oameni politici, de cărturari sau  de oameni de știință, acea școală care stă la temelia statului și a națiunii.

Câteva argumente și exemple, cred, convingătoare.

Regele Carol I era pătruns de convingerea că misiunea unui educator este una din cele mai mărețe sarcini pe care ți le cere patria: „Care îndeletnicire mai fidelă poate fi decât aceia de a face din copilul de astăzi bărbatul care mâne va fi chemat să slujască și să înalțe patria ?“ (Răspuns la felicitările profesorilor, 10 mai 1891).

Profesorul și directorul Ioan Mitru de la Iași, la congresul școlilor normale, în 1915, ne dă o lecție de abnegație și perseverență. El aduce în discuție probleme grave, vorbește despre o îngrijorătoare stare morală actuală, despre riscul de a transmite cunoștințe care nu au efect asupra modelării caracterului elevilor. Mai mult, se folosește de un dicton biblic („Nimic nou sub soare“.), pentru a sugera că ogorul școlii se însămânțează cu trudă, întotdeauna și oriunde, luând o mereu de la capăt și aproape în același mod.

Răspunderea istorică a învățătorului român este prea mare pentru a se lăsa covârșită de interese meschine și oportuniste, de lașitate și de temeri carieriste din partea noastră, a profesorilor, de nepăsarea decidenților, miniștri, primari, inspectori, directori  etc.

Rămâne un adevăr care nu poate fi negociat că Școala Normală este o instituție prea veche și prea nobilă ca să poată fi călcată în picioare de interese trecătoare.

Simion Mehedinți, marele geograf și educator al națiunii, spunea în 1915, pe  un ton mesianic, că „cel din urmă soldat și cea din urmă nădejde a unui stat în lupta cu alte state e învățătorul, ca păzitor al limbei.“

 Un ultim cuvânt care ar trebui să ne miște îi aparține lui Titu Maiorescu, director al Școlii Normale din Iași. În „Anuarul Școlii Normale“ din 1864 citim: „Regenerarea poporului începe de la cultivarea limbii române. Cultivarea limbii române presupune studiul ei în toate secolele și începe cu cele elementare, după un sistem rațional. Astfel, sistemul rațional de gramatică română elementară, totdeauna un mijloc puternic pentru deșteptarea inteligenței școlarilor, este, în împrejurările noastre, o necesitate, pe cât de logică, pe atât de patriotică, și institutorii primari și învățătorii din sate să se pătrundă de adevărul că în obiectul limbii române au una din cheile cele mari, care deschid poarta viitorului național.“

Lucia-Gabriela Munteanu, prof. gr. I, doctor în filologie - Colegiul Pedagogic «Vasile Lupu», Iași

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Când salariile o iau înaintea autostrăzilor

Mihai CHIPER

Când salariile o iau înaintea autostrăzilor

Cum să interpretăm anomalia statistică de la Iaşi?

opinii

Autorul (III)

Codrin Liviu CUȚITARU

Autorul (III)

Autorul e, înainte de orice, o enigmă culturală şi, nu în ultimul rând, una istorică. Romanţând biografia unui personaj canonic (de talia lui James), te confrunţi, volens-nolens, cu restricţii în perimetrul imaginativ. Oricâtă flexibilitate de construcţie ar oferi literatura, istoria (necesara raportare la factualitate) restrânge, auster, „deschiderile” potenţiale ale tabloului epic.

RPL 2021: Despre involuţia marilor oraşe şi despre câteva erori vizibile de înregistrare

George ŢURCĂNAŞU

RPL 2021: Despre involuţia marilor oraşe şi despre câteva erori vizibile de înregistrare

Avem datele (încă provizorii!) de la RPL2021 defalcate pe UAT-uri locale (comune, oraşe şi municipii). Vă propun să aruncăm o privire asupra acestora.

Creierul tăcut

Bogdan ILIESCU

Creierul tăcut

„The great events of the world take place in the brain.”/ „Marile evenimente ale lumii au loc în creier.” -  Oscar Wilde

pulspulspuls

Cum a ajuns iar Iaşul exemplu negativ la spor electoral? Ghici cine-s protagoniştii? Aţi ghicit!

Cum a ajuns iar Iaşul exemplu negativ la spor electoral? Ghici cine-s protagoniştii? Aţi ghicit!

Am auzit şi noi de la alţii mai informaţi din zona arcului guvernamental că se tot vorbeşte prin conducerile partidelor, din ce în ce mai insistent de ceva vreme, de o comasare a alegerilor care vor avea loc anul viitor. 

Caricatura zilei

Pițuțurlică

Editia PDF

Bancul zilei

Doi prieteni se întâlnesc dupa multa vreme: - Ei, prietene, cum e viata de barbat însurat? - Excelenta! Am reu (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Un raport al Universitatii “Babes Bolyai” din Cluj Napoca a stabilit ca teza de doctorat a ministrului de Interne este plagiata. Credeti ca Lucian Bode sa demisioneze?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.