Specialiști ieșeni despre dependența virtuală la copii. Părinții ar trebui să le impună limite chiar și după 14 ani

Studiile recente arată că timpul petrecut de copii în mediul virtual este în continuă creștere, având un impact profund asupra dezvoltării lor emoționale și cognitive. În același timp, comportamentele legate de utilizarea tehnologiei se schimbă rapid, influențate de inovațiile tehnologice și de accesibilitatea tot mai mare a internetului.

Irina Mitrea, psiholog clinician principal în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola“, explică faptul că dependența virtuală la copii este influențată de mai mulți factori. Printre aceștia se numără problemele emoționale și sociale, copiii confruntându-se cu stres, anxietate, depresie sau dificultăți de adaptare socială și folosind tehnologia ca o formă de evadare din realitatea presantă. Presiunea socială și influența colegilor și prietenilor joacă, de asemenea, un rol major, deoarece copiii își doresc să fie acceptați și integrați în grupuri, iar utilizarea anumitor aplicații le facilitează acest lucru. Lipsa activităților extracurriculare sau de divertisment contribuie la dependență, deoarece copiii tind să petreacă mai mult timp online atunci când nu au alte opțiuni de petrecere a timpului liber. De asemenea, psihologul spune că și comportamentul parental este un factor esențial. Părinții care petrec mult timp la calculator influențează comportamentul copiilor lor, aceștia imitându-i și considerând acest comportament ca fiind normalitatea unei familii. În plus, copiii fără reguli clare privind utilizarea dispozitivelor sunt mai predispuși să petreacă timp îndelungat în mediul virtual. Psihologul subliniază și că aplicațiile din mediul virtual sunt proiectate pentru a fi extrem de captivante, folosind mecanisme de recompensare foarte stimulante, ceea ce contribuie la dezvoltarea dependenței.

Primele semne ale dependenței virtuale

Irina Mitrea menționează că semnele timpurii ale dependenței virtuale includ: petrecerea unui timp excesiv pe dispozitive, manifestări de furie și agresivitate atunci când copilul devine iritat și reacționează agresiv dacă nu i se permite accesul la calculator, și neglijarea activităților zilnice, cum ar fi pierderea interesului pentru activități care anterior îi făceau plăcere, precum întâlnirile cu prietenii sau familia, cititul și ieșirile în aer liber. Alte semne includ probleme de somn, dificultăți de adormire sau menținerea unui somn de calitate, scăderea performanțelor școlare și a interesului pentru școală, izolarea socială, neglijarea igienei și sănătății, mințirea în legătură cu utilizarea dispozitivelor, retragerea din activitățile familiale și comportamentul compulsiv, precum verificarea constantă a notificărilor și incapacitatea de a se îndepărta de dispozitiv.

„Dependenta virtuală are un impact semnificativ asupra dezvoltării emoționale și sociale. Copiii dependenți de tehnologie au dificultăți în a-și gestiona emoțiile, deoarece se bazează pe activități online tocmai pentru a evita sau a amâna sentimentele neplăcute. Aceasta poate duce la o capacitate redusă de a face față stresului și anxietății. Interacțiunile online nu oferă aceleași oportunități de a învăța și de a practica empatia, ca interacțiune față în față. Copiii pot avea dificultăți în a cunoaște și a înțelege emoțiile celorlalți. Expunerea constantă la stimulii digitali poate duce la o nevoie crescută de satisfacție instantanee, afectând capacitatea de a se concentra pe sarcini mai puțin stimulative sau de a se bucura de activități mai liniștite. De asemenea, copiii care petrec mult timp în mediul virtual pot dezvolta abilități slabe de comunicare verbală și nonverbală. Ei întâmpină dificultăți în a purta conversații reale, în a menține contactul vizual și în a interpreta limbajul corpului. Preferința pentru interacțiunile online poate duce la retragerea socială, ei nedezvoltând abilități sociale sănătoase, lucru care îi va afecta pe termen lung, în relațiile cu familia, prietenii, relațiile romantice sau cele de la locul de muncă”, a declarat Irina Mitrea, psiholog.

Psihologul susține că pentru a reduce riscul dependenței virtuale, părinții pot lua o serie de măsuri preventive. Acestea includ stabilirea unor limite clare privind utilizarea dispozitivelor, promovarea activităților alternative, cum ar fi activitățile fizice și găsirea de hobby-uri și activități care să-i captiveze pe copii. De asemenea, este importantă educația și conștientizarea prin discuții deschise și sincere cu copilul, în care să fie prezentate atât avantajele, cât și riscurile utilizării mediului virtual. Părinții trebuie să fie un model pozitiv de utilizare responsabilă și sănătoasă a tehnologiei și să creeze un mediu familial sănătos, în care să existe suport emoțional echilibrat și activități comune și plăcute de petrecere a timpului liber.

Pandemia de Covid a crescut numărul copiilor dependenți

„Problema dependenței virtuale a evoluat semnificativ în ultimii ani, în special din cauza pandemiei de COVID-19. Aceasta a început cu școala online, care a crescut dramatic timpul petrecut în fața monitoarelor. În plus, telemunca părinților a contribuit la acest fenomen, deoarece, lucrând de acasă, aceștia au permis adesea copiilor să petreacă mai mult timp la calculator pentru a-și putea gestiona sarcinile de serviciu. Limitarea activităților fizice și sociale în aer liber a fost un alt factor semnificativ. Cel mai important factor a fost însă izolarea socială crescută, împreună cu incertitudinea și stresul cauzate de pandemie. Toate aceste elemente au condus la un refugiu în lumea virtuală, pentru a evita sentimentele negative”, a declarat Irina Mitrea

În ceea ce privește metodele de tratament ale copiilor dependenți, psihologul menționează terapia cognitiv-comportamentală și terapia rațional-emotivă, care îi ajută pe copii să recunoască și să schimbe tiparele negative de gândire ce duc la emoții negative și, în cele din urmă, la comportamente nedorite. De asemenea, în cazul dependenței virtuale, se utilizează strategii de coping, care sunt eficiente pentru gestionarea stresului și a emoțiilor, fără a se refugia în tehnologie. Tratamentul dependenței la copii include, desigur, și implicarea familiei, pentru a găsi modalități optime de comunicare și de îmbunătățire a relațiilor dintre membrii acesteia.

„Am în prezent un caz la cabinet. Un băiat de 17 ani care a trecut prin pandemie și școala online. Fiind singur la părinți, aceștia i-au cumpărat tot felul de dispozitive pentru a-și petrece timpul liber mai ușor, însă fără a-i impune limite. Acum, la patru ani după pandemie, el a ajuns să considere că nu mai are rost să meargă la școală, deoarece se plictisește și crede că poate găsi toate informațiile necesare online. Băiatul a fost adus la cabinet de mama sa, prezentând probleme de izolare socială, anxietate socială, control defectuos al impulsurilor și absenteism școlar sever”

Psihiatru: Părinții ar trebui să întârzie cât mai mult momentul în care oferă copilului un smartphone

Dr. Ovidiu Alexinschi, medic primar psihiatru, subliniază că primul contact al copiilor cu dispozitivele electronice digitale începe adesea în prima copilărie. Uneori, părinții le oferă tablete sau telefoane încă de la o vârstă foarte mică, uneori chiar la un an, pentru a-i liniști pe copii în timp ce mănâncă. Psihiatrul explică faptul că pentru copii, aceste dispozitive oferă imagini colorate și mișcătoare, care sunt extrem de atrăgătoare, având în vedere că aceștia sunt fascinați de aceste stimulente vizuale în comparație cu lumea reală. „Sunt copii care nici măcar nu sunt conștienți de ceea ce mănâncă sau fac, fiind complet absorbiți de lumea digitală,” adaugă psihiatrul.

„Pentru a preveni problemele, părinții ar trebui să întârzie cât mai mult momentul în care oferă copilului un telefon mobil conectat la internet sau chiar să evite introducerea tabletelor, oferindu-le doar atunci când copilul ajunge la o vârstă la care poate înțelege diferența între interacțiunea cu ecranul și lumea reală. Este esențial ca părinții să aștepte până când copilul este suficient de matur pentru a înțelege impactul tehnologiei asupra vieții sale. De asemenea, chiar și după vârsta de 14-15 ani, când copilul începe să utilizeze un telefon mobil, acesta ar trebui să aibă acces restricționat și controlat pentru a minimiza riscurile”, a declarat Dr. Ovidiu Alexinschi.

Psihologul afirmă că perioada pandemiei a schimbat radical regulile jocului, deoarece, înainte de pandemie, toate recomandările erau axate pe limitarea utilizării dispozitivelor. Însă, în timpul pandemiei, totul s-a schimbat, deoarece toate activitățile, de la școală la muncă, s-au desfășurat online. El subliniază că, în multe zone ale lumii, inclusiv în Statele Unite, mai puțin de 50% dintre angajați au revenit la muncă fizică, adică la birou, ceea ce reflectă impactul semnificativ al schimbărilor provocate de pandemie.

„Am întâlnit adulți care povestesc că au început să folosească excesiv dispozitivele încă din copilărie, dezvoltând probleme legate de jocurile online. Mulți dintre aceștia petrec zile întregi în fața calculatorului, fără să se ridice nici măcar pentru a merge la toaletă, mâncând și făcând totul în jurul calculatorului. Această situație este extrem de îngrijorătoare și poate duce la probleme suplimentare, cum ar fi obezitatea și dureri musculare”, a declarat psihiatrul.

Ce spun consilierii școlari?

Elena Adumitroaie, consilier școlar în cadrul Centrului de Asistență Educațională Iași, subliniază că tehnologia oferă beneficii atât pentru copii, cât și pentru părinți. Totuși, problema devine evidentă atunci când timpul petrecut pe dispozitive depășește limitele sănătoase. Ea explică faptul că copiii nu au încă capacitatea de a-și autoregla utilizarea tehnologiei, deoarece aplicațiile sunt concepute să capteze atenția și să mențină utilizatorii angajați. Prin urmare, este esențial să se gestioneze introducerea tehnologiei într-un mod controlat și echilibrat, pentru a preveni dependența.

„Ce am observat este că problema principală este legată de controlul și autocontrolul la vârstele mai mici. În cabinetul meu, ajung adesea copii de gimnaziu trimiși de părinți sau profesori pentru probleme legate de utilizarea excesivă a tehnologiei, chiar și de la clasa a 5-a. De obicei, problema nu este neapărat de dependență, ci mai degrabă de lipsa autocontrolului. Cu cât copilul este mai mic, cu atât disciplina și autocontrolul sunt mai scăzute, iar abilitățile de luare a deciziilor sunt încă în dezvoltare. Astfel, copiii tind să exagereze și să petreacă prea mult timp pe dispozitive precum telefoane, tablete și laptopuri. Problemele asociate cu utilizarea excesivă a tehnologiei, inclusiv scăderea performanței școlare, sunt adesea motivele pentru care acești copii ajung la cabinet”, a declarat Elena Adumitroaie.

Consilierul subliniază importanța controlului parental, cum ar fi pentru copiii de aproximativ 9 ani, deoarece aceștia nu ar trebui să aibă libertatea de a decide singuri ce site-uri vizitează, ce clipuri urmăresc sau ce jocuri joacă. Părinții trebuie să fie informați despre conturile pe care le urmărește copilul, cât timp petrece în fața ecranului și ce aplicații folosește. În plus, utilizarea unor aplicații de control parental care limitează accesul la anumite aplicații poate ajuta copiii să petreacă mai mult timp în lumea reală.

Publicitate și alte recomandări video