anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

COMUNICAT DE PRESA

Specialiștii Cochrane România cer eliminarea Plaquenil și Kaletra din tratamentul bolnavilor infectați cu COVID-19

GALERIE
Cochrane România
  • Cochrane România
- +

Reprezentanții Cochrane România, organizație prestigioasă – reper internațional în medicina bazată pe dovezi –, solicită modificarea protocolului terapeutic pentru tratarea pacienților internați și diagnosticați cu COVID-19. Specialiștii în medicina bazată pe dovezi susțin că atât Lopinavir - Ritonavir, cu denumirea comercială Kaletra, cât și Hidroxiclorochina, cunoscută sub numele de Plaquenil, au un număr crescut de efecte adverse, iar presupusele beneficii în urma tratamentului lipsesc, conform studiilor publicate recent. Specialiștii spun că în condițiile unor dovezi discordante, medicina bazată pe dovezi ne sugerează să analizăm eficiența unei terapii pe baza trialurilor randomizate și a meta-analizelor de trialuri randomizate. 

 

În acest context, specialiștii Cochrane România solicită eliminarea de urgență a acestor două medicamente și modificarea Ordinului nr. 487/23.03.2020 pentru aprobarea protocolului de tratament al infecției cu virusul SARS-COV-2. 
 
Hidroxiclorochina, cunoscută ca Plaquenil, a fost folosită în protocoalele de tratamente pentru COVID-19 din întreaga lume, însă de la începutul pandemiei au început să apară studii clinice randomizate care demonstrează efectele pe care le are asupra mortalității, dar și asupra gravității bolii. Concret, în urma a 17 sinteze sistematice și cinci studii clinice randomizate făcute în perioada iulie – octombrie 2020, nu au fost găsite dovezi definitive care să arate că Hidroxiclorochina sau Plaquenil ar fi scăzut mortalitatea în rândul pacienților, ci – din contră – a fost remarcată o creștere a mortalității. Profesorul Cristian Băicuș, membru al consiliului consultativ Cochrane România și medic la Spitalul Colentina din București, precizează că, având în vedere lipsa efectelor benefice importante pentru pacient, precum și prezența unor efecte adverse de necontestat, nu este recomandată administrarea în cazul pacienților cu COVID-19. 
 
„Este posibil ca Hidroxiclorochina să reducă durata simptomelor cu câteva zile. La cei neinternați, nu reduce riscul de spitalizare”, a precizat prof. dr. Cristian Băicuș. Un alt argument adus de medic este că Hidroxiclorochina a dispărut din protocoalele de tratament din multe țări.
 
Aceeași concluzie este desprinsă și în cazul terapiei bazate pe Lopinavir-Ritonavir sau Kaletra, o parte dintre studiile observaționale care au fost făcute pe pacienți diagnosticați cu COVID-19 au raportat că tratamentul ar scurta durata bolii, însă în același timp alte studii similare nu au arătat beneficii ale terapiei. 
 
Astfel, în perioada ianuarie – octombrie 2020 au fost identificate trei studii randomizate care compară eficacitatea tratamentului cu Kaletra față de cel standard, adică fără medicamente antivirale. Cel mai recent studiu, publicat în revista Lancet la începutul lunii, a inclus aproximativ 1.600 de pacienți, la care nu au fost identificate niciun fel de beneficii în urma tratamentului.
„Mai mult, comitetul de siguranță al studiului a oprit înrolarea de noi pacienți pe brațul de Lopinavir-Ritonavir în contextul absenței beneficiilor și, de asemenea, a oprit terapia cu Lopinavir-Ritonavir la pacienții din studiu după analiza preliminară a datelor”, a explicat conf. dr. Ionuț Nistor, director executiv al Centrului Metodologic de Cercetare Medicală și Medicină bazată pe dovezi de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași.
 
Un alt studiu, care a fost publicat în luna martie a acestui an în The New England Journal of Medicine, a inclus 200 de pacienți tratați cu Kaletra sau cu terapie standard, mortalitatea la 28 de zile fiind similară între cele două grupuri. Pacienții tratați cu Kaletra au raportat frecvent efecte adverse gastro-intestinale. Din această cauză, cercetătorii au fost nevoiți să întrerupă studiul în cazul a 13 pacienți. „Prin prisma evidențelor disponibile până în prezent și mai ales după publicarea ultimului studiu randomizat din data de 5 octombrie 2020, considerăm urgentă modificarea protocolului de tratament al pacienților spitalizați pentru COVID-19”, a completat conf. dr. Ionuț Nistor. 
 
Regăsiți în continuare opiniile argumentate științific de conf. dr. Ionuț Nistor și prof. dr. Cristian Băicuș, care susțin problemele expuse anterior, precum și un comentariu al directorului Cochrane România.
 
Prof. dr. Lucian Pușcașiu, director al Cochrane România:
 
„Demersul conf. dr. Ionuț Nistor și prof. dr. Cristian Băicuș se înscrie în preocupările actuale generale de găsire a celor mai bune soluții de management al infecției cu COVID-19 și se adresează unei terapii care a fost intens popularizată, dar și politizată.
 
Recomandările prezentate de distinșii noștri colegi sunt rezultatul analizei celor mai bune dovezi disponibile în literatură și sperăm ca ele să aibă impactul scontat în ceea ce privește terapia pacienților cu COVID-19.
 
Cochrane România salută și sprijină inițiativa colegilor noștri, care astfel contribuie încă odată la realizarea țelului pe care l-am propus: accesul la cele mai bune și de încredere dovezi medicale, care să vină în ajutorul celor mai corecte decizii, în scopul unei sănătăți cât mai bune.”
 
Studiul integral poate fi citit AICI

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alegeri americane (I)

Alexandru LĂZESCU

Alegeri americane (I)

Actualele alegeri din Statele Unite nu sunt în principal o competiţie între doi candidaţi, ci între două viziuni radical diferite privind tipul de societate din America

Filmuletul zilei

opinii

Câte ceva despre enigmele alegerilor prezidenţiale din SUA

Nichita DANILOV

Câte ceva despre enigmele alegerilor prezidenţiale din SUA

Mergeam cu autobuzul 42 CUG – Copou, pe traseul ce cuprinde Bazarul, dealul Cetăţuia, cartierul Frumoasa, Manta Roşie, Pasarela Bucium, Bulevardul Socola, Bulevardul Tudor Vladimirescu, Elena Doamnă, Tg. Cucu, Bulevardul Independenţei, Casa Studenţilor, Universitatea, Supermagazinul Copou, Rondul de la Agronomie şi înapoi. Făcusem de câteva ori traseul, stând pe scaun şi privind pe geam.

Scrisoarea tovarăşului Călugăr

Michael ASTNER

Scrisoarea tovarăşului Călugăr

Prin ianuarie 1974, tata a primit o scrisoare oficială de mulţumire de la maiorul în rezervă Ioan Călugăr, comandantul Centrului de Pregătire Militară a Tineretului pentru Apărarea Patriei de pe lîngă Întreprinderea de Confecţii „Steaua Roşie“ Sibiu. Iat-o:

Cu cât mai rău, cu atât mai bine. WATWCT

Dana ȚABREA

Cu cât mai rău, cu atât mai bine. WATWCT

Nu îmi mai permit în actualul context pandemic să vă îndemn să fiţi buni. Pentru că mă uit în jur şi observ că oamenii buni au cam dispărut. Sau – dacă au dispărut – nu au fost niciodată acolo. Însă nu voi înceta să vă călăuzesc privirea spre frumos, iar astfel poate măcar cineva se va descoperi vreodată pe sine, într-o relaţie reală cu celălalt.

pulspulspuls

Cine şi ce primeşte la partidoiul ieşean

Cine şi ce primeşte la partidoiul ieşean

Ok, ştim că azi e sâmbătă şi, aşa cum v-am obişnuit, încercăm pe cât putem să nu vă plictisim şi în uichend cu subiecte din politichia cea sulfuroasă de Bahlui, dar iacătă că azi nu prea avem ce face şi, cum bătălia pentru liste la partidoiul ieşean mai are un pic şi iese în stradă, la bulivar, am zic că musai să vă spunem şi domniilor voastre două vorbe.

Caricatura zilei

Bun simt auto

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.