Mai mult decât atât, cei de la Pfizer au anunţat că în toamnă vor fi gata studiile clinice cu privire la eficienţa şi siguranţa utilizării vaccinului şi la copiii cu vârste cuprinse între 2 şi 11 ani şi vor solicita autorizarea în SUA.

De altfel, decizia de a vaccina copiii ar putea fi luată în România până cel târziu în luna august, conform ultimelor declaraţii făcute de reprezentanţii Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19. Orice astfel de decizie vine după validarea rezultatelor studiilor efectuate de copii de către Agenţia Europeană pentru Medicamente.

Circulaţia virusului generează potenţial pentru apariţia tulpinilor mutagene

Decizia Pfizer de a recomanda utilizarea serului şi pentru tinerii cu vârsta cuprinsă între 12 şi 16 ani vine după un amplu studiu realizat la finalul anului trecut şi începutul lui 2021. Rezultatele arată că serul este eficient 100% în a proteja de infecţie şi că stimulează producţia unui titru mare de anticorpi în rândul tinerilor.

Prof.dr. Doina Azoicăi, profesor la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ din Iaşi şi preşedinte al Societăţii Române de Epidemiologie, spune că această decizie reprezintă un pas important pentru a putea avea o speranţă de a ajunge la imunizarea unui procent de peste 70% din populaţie. A fost o problemă, explică cercetătorul, fiindcă s-a discutat des despre acest procent de 70%, dar majoritatea serurilor sunt recomandate persoanelor de peste 18 ani, doar Pfizer începea de la 16 ani. Iar pentru a putea să te apropii de acel procent trebuia să vaccinezi mult mai mulţi adulţi, fiindcă şi copiii erau luaţi la socoteală, chiar dacă nu puteau fi imunizaţi.

„Există o şansă de a întrerupe un important lanţ de infectare. Copiii nu fac forme grave, dar se îmbolnăvesc. Există riscul ca circulaţia virusului să fie realizată prin persoanele care nu s-au vaccinat încă şi prin infectarea copiilor. Ceea ce ne preocupă ca să ţinem sub control această pandemie este ca circulaţia virusului să fie cât mai redusă, altfel generează potenţial pentru apariţia tulpinilor mutagene“, a declarat prof.dr. Doina Azoicăi.

În testarea unui vaccin, chiar şi în condiţii de urgenţă cum a fost în cazul pandemiei COVID-19, prima populaţie pe care se realizează aceste studii o reprezintă cea adultă, explică prof.dr. Doina Azoicăi. Aceasta spune că nu trebuie să ne îngrijoreze faptul că a venit rândul copiilor să fie vaccinaţi, din moment ce şi vaccinul antigripal se foloseşte încă de la şase luni dacă există riscul complicaţiilor în caz de boală pentru bebeluşi.

„Nu este nici moral, nici corect din punct de vedere epidemiologic să nu vaccinăm copiii dacă s-a dovedit că vaccinul este sigur şi eficient“, a completat prof.dr. Doina Azoicăi.

Copiii sunt mai greu de diagnosticat

Dr. Maria Daniil, medic de familie care activează în Iaşi, specializat în pediatrie, a povestit că a avut nenumărate cazuri în care boala era adusă în familie de către copii. Se declară extrem de bucuroasă că a venit rândul copiilor la vaccinare, mai ales că diagnosticarea de la distanţă, prin telefon sau online, a fost foarte complicată în cazul celor mici fiindcă simptomele diferă foarte mult faţă de adulţi.

„Au probleme gastrointestinale, nu prea fac febră, dar diaree, o stare generală proastă, lipsa poftei de mâncare etc. Am o părere foarte bună legată de această decizie. E simplu - altfel nu scăpăm. Bineînţeles că şi copiii sunt vectori de transmisie. Degeaba vaccinăm doar părinţii, dacă copilul nevaccinat poate aduce boala în casă“, a spus dr. Maria Daniil.

Profesorul universitar Luminiţa Smaranda Iancu, specialist în microbiologie şi prorector al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ din Iaşi, spune că, din ce studii există până în prezent, nu există niciun risc ca organismul copiilor să reacţioneze diferit la vaccin.

„Copiii fac forme severe doar excepţional, de aceea urgenţa era grupa de vârstă 18+, aceasta cred că a fost abordarea în dezvoltarea vaccinurilor“, a declarat prof.dr. Luminiţa Iancu.