Specialistii ieşeni explică cum a fost stopat vărsatul negru, boala care a ucis sute de milioane de oameni
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Singura boală eradicată prin vaccinare

Specialistii ieşeni explică cum a fost stopat vărsatul negru, boala care a ucis sute de milioane de oameni

GALERIE
Doina Azoicai
  • Doina Azoicai
- +

Până acum, în ciuda avansului puternic tehnologic, există o singură boală pe care omenirea a reuşit să o eradicheze prin vaccinare: variola. Exemplul acesteia ne poate ajuta în combatarea pandemiei COVID-19, fiindcă variola a fost învinsă prin vaccinare. Deşi nu se transmitea la fel de uşor precum SARS-CoV-2, avea o mortalitate de 30%, iar supravieţuitorii erau desfiguraţi pe viaţă. Pandemia provocată de variolă s-a întins pe parcursul mai multor secole, unele dovezi ştiinţifice demonstrând că ar fi vorba chiar de milenii. 

Eliminarea sa a fost obţinută prin realizarea primului vaccin din lume, care avea adesea grave efecte adverse asupra persoanelor cărora le era administrat, dar fără de care boala care a ucis peste 300 de milioane şi a desfigurat miliarde nu putea fi eliminată. Nici Iaşul nu a scăpat de efectele sale: deşi nu există date concrete care să arate evoluţia bolii pe ţările de pe continentul european, sunt estimări care vorbesc de sute de mii de decese în România în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, cele mai multe în aglomeraţii şi dezvoltări urbane, cum a fost şi capitala Moldovei. "Ziarul de Iaşi" a discutat cu profesorul universitar Doina Azoicăi, preşedintele Societăţii de Epidemiologie din România, pentru a face o trecere completă în revistă a dezvoltării vaccinului pentru variolă şi a felului în care omenirea s-a bătut cu această pandemie.

S-a descoperit variolă şi la mumii de faraoni

Variola a fost numită "vărsatul negru" şi este adusă în discuţie în prezent mai degrabă ca posibilă armă folosită în războaiele biologice, în filmele de acţiune, decât ca maladie care a bântuit toate continentele din lume. Prof.dr. Doina Azoicăi spune că valuri pandemice ale variolei s-au înregistrat în mai multe secole, din Asia, în Africa şi în America, iar primele însemnări ale acesteia sunt neconvenţionale, nefiind identificat virusul. Spre exemplu, aceasta spune că s-au descoperit semnele trecerii prin această boală - cicatricile foarte caracteristice la nivelul pielii - şi asupra mumiei faraonului Ramses al V-lea, care a murit în 1157 înainte de Hristos. "Boala nu era doar una infecţioasă, cu manifestări generale. Cei care se vindecau formau anumite pustule la tegumente, iar acestea erau acoperite cu o crustă şi rămâneau cicatrici importante asupra oamenilor care erau invalidante, îi desfigurau chiar pe cei vindecaţi", explică prof.dr. Doina Azoicăi. Boala se presupune că a fost adusă în Europa în urma cruciadelor din "Ţara Sfântă", din primele decenii de după anul 1000, fiindcă a fost semnalată iniţial în Asia şi Africa. Spre exemplu, datele istorice arată că la descoperirea Americii a fost dus virusul de pe continentul european, iar în 1529 s-ar fi pierdut 3,5 milioane de vieţi din populaţia autohtonă amerindiană în urma variolei aduse de conchistadori.

60 de milioane de morţi în Europa, în secolul al XVIII-lea

Punctul culminant al afectării Europei, explică epidemiologul, a fost secolul al XVIII-lea, remarcându-se şi un vârf de 60 de milioane de europeni consemnaţi morţi în urma infectării în perioada respectivă. "Această boală s-a extins în toate continentele şi de aceea a fost considerată ca fiind pandemie - sunt dovezi scrise că nu au fost cruţate nici populaţiile mici sau izolate. Virusul variolic a fost introdus în diferite teritorii atât pe mare, cât şi pe uscat, mai ales de caravanele de negustori, pelerini sau armatele invadatoare", a explicat prof.dr. Doina Azoicăi.

Transmisia - prin puroiul din pustulele celor infectaţi

Acest virus nu se transmiterea prin aer şi nici prin sistemul respirator, ci doar în urma contactului direct cu leziunile pustuloase, specifice în variolă. Contactul cu acele leziuni sau chiar cu crustele formate după vindecare ducea la infectarea persoanelor respective, iar rata de mortalitate era foarte ridicată fiindcă niciun tratament existent la momentul respectiv nu ajuta. Primele măsuri pentru prevenirea bolii au ţinut de formarea conceputului de "variolizare", care era o formă de infectare controlată, puroiul fiind inoculat la persoanele sănătoase în doze mici fiindcă s-a dovedit că majoritatea făceau o formă uşoară de boală, puteau trece fără probleme prin ea şi, ceea ce nu se ştia la momentul respectiv, producea şi anticorpii necesari care să îi protejeze de reinfectare. "Există şi elemente de istorie romanţată aici - se scrie că fetele care urmau să fie destinate a face parte din haremul sultanilor sau a personalităţilor erau variolizate încă de mici de către părinţi, pentru a nu trăi ulterior cu «stigmatul variolizării» şi cu desfigurările produse de aceasta", a precizat prof.dr. Doina Azoicăi.

Prima formă de imunizare a ajuns în ţările europene din Imperiul Otoman

Lady Mary Wortley Montagu, soţia ambasadorului englez la Constantinopole, a descoperit că variolizarea era o practică curentă în Imperiul Otoman, că erau diverse campanii de variolizare desfăşurate de unele persoane, nu de medici. Aceasta a observat că persoanele respective foloseau crusta de la cei vindecaţi care era inhalată sau pusă pe pielea persoanelor care nu fuseseră anterior vindecate, pe o serie de tăieturi realizate special pentru asta. Lady Montagu a aplicat aceeaşi formă fiicei sale, care a făcut o formă uşoară, fiindcă fratele ei murise în chinuri cumplite în urma infecţiei dobândită în mod natural. Ea rămâne în istorie ca persoana care îi propune regelui Angliei această metodă pentru a-şi proteja fiicele şi, astfel prima variolizare din Europa are loc în 1721. "Metoda începe să fie extinsă în Europa, iar istoria medicinei ne spune că a fost primită cu reticenţă din cauza faptului că era o tehnică empirică şi nu toţi cei variolizaţi făceau forme uşoare, un anume procent făceau forme grave sau chiar mureau în urma variolizării. Exista o şansă ca 2-3% dintre cei variolizaţi să dezvolte forme severe, dar procentul pentru astfel de forme în urma trecerii natural prin boală era de 90%, dintre care mulţi mureau, iar dintre cei care supravieţuiau un procent mare aveau cicatrici care îi desfigurau pentru tot restul vieţii", a mai spus prof.dr. Doina Azoicăi.

14 mai 1796, prima persoană vaccinată din lume

La începutul secolului al XIX-lea, un medic englez, Edward Jenner, a preluat o serie de observaţii care vedeau că persoanele care se infectau cu varianta de variolă care infecta vacile - cowpox faţă de smallpox, care infecta oamenii, erau protejate. Organismul reacţiona la fel în protecţia în faţa ambelor virusuri: cel variolic, care afecta oamenii, şi vaccinia, care provoca o formă de variolă la taurine. "Constatarea lui ca medic şi observaţia empirică a fost că cei care intrau în contact cu aceste pustule de la animale nu mai dezvoltau variola umană. Pe 14 mai 1796, el a testat acest vaccin contra variolei, un produs obţinut din pustulele dezvoltate de o persoană infectată cu virusul vaccinia: o persoană care îngrijea vacile, o mulgătoare, care dezvolta pustule pe mâini asemănătoare cu cele ale variolei umane. Din aceste pustule care conţineau virusul vaccinia a fost inoculat unui copil", a explicat prof.dr. Doina Azoicăi. Observaţii empirice şi constatările medicilor la începutul anilor 1800 au fost dovedite ştiinţific ulterior, odată cu dezvoltarea microbiologiei. De aici provine şi cuvântul vaccin: variolizarea oamenilor cu virusul vaccinia, care afecta vacile. Ulterior, vaccinarea a fost introdusă la scară largă: produsul era uscat pentru a conservat, iar persoanele erau zgâriate pe mână înainte de administrare. La nivelul braţului, unde era presărată substanţa, dezvolta o formă locală - o inflamaţie, o pustulă, care lăsa o cicatrice în formă de stea. Exista însă riscul ca să apară şi forme generalizate, nu doar locale, fiindcă exista virus viu, chiar dacă din cel care afecta doar vacile.

Ultimele cazuri în 1977, în ţările sărace

Ulterior, a fost dezvoltată o formă a vaccinului care era o suspensie în glicerină a virusului viu provenit din conţinutul pustulelor de la viţei. Se făcea copiilor la 12 şi 24 de luni, încă o dată la 5 ani şi încă un rapel la stagiul militar. În 1966, la o adunare mondială pentru sănătate la Viena, a fost lansat programul de eradicare a variolei în termen de 10 ani. "În 1974 mai existau la nivel mondial 400.000 de cazuri de variolă, dintre care jumătate erau în India. În 1977 a fost înregistrat ultimul caz în Etiopia, Kenya, Somalia, însă în Europa şi America de Nord variola nu mai fusese înregistrată după Primul Război Mondial. În România, ultima epidemie de variolă a fost în 1919 cu 20.000 de îmbolnăviri şi peste 5.000 de decese", a spus prof.dr. Doina Azoicăi. În momentul de faţă există două laboratoare în lume care păstrează acest vaccin şi virusul activ - unul în SUA şi unul în Rusia. În perioada de imunizare, în România, vaccinarea împotriva variolei a fost obligatorie din 1874, iar din 1894 s-a introdus inclusiv o doză de revaccinare. 

Cititi si: Prof dr. Azoicăi: La vaccinurile care nu folosesc componentă virală, nu există riscul să producă boala

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

CFR - scurtă istorie

Cătălin ONOFREI

CFR - scurtă istorie

Să fie un semn că Drulă e alesul?

Filmuletul zilei

opinii

Proaspăt inadaptaţi

Briscan ZARA

Proaspăt inadaptaţi

Există o teorie ciudată care spune că fără frică nu poate exista viaţă. Frica este un rău necesar, obligatoriu pentru supravieţuire, iar dacă acesta nu vine din exterior, ţi-l faci singur. Când pereţii casei te apară de toţi demonii externi reali, în carne şi oase, îi descoperi cu cea mai mare pasiune pe cei interni, imaginari, mult mai mulţi şi mai fioroşi…

O perspectivă statistică asupra maternităţii la mamele minore

Ciprian IFTIMOAEI

O perspectivă statistică asupra maternităţii la mamele minore

În România, vârsta majoratului este la 18 ani, fiind oarecum asimilată cu ieşirea din perioada adolescenţei şi începutul maturităţii (adultul tânăr). Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) se referă la adolescenţă ca fiind perioada de dezvoltare fizică şi psihică cuprinsă între 15 şi 19 ani. În articolul din această săptămână, ţinând cont de definiţia OMS, vom analiza din punct de vedere statistic problematica legată de maternitatea la mamele minore (maternitatea adolescentină).

Povestea de război a marii Regine (III)

Mihai DORIN

Povestea de război a marii Regine (III)

În emoţionanta sa scrisoare testamentară, intitulată „Ţării mele şi poporului meu”,  Regina Maria din anii senectuţii se dezvăluie cu aceeaşi sinceritate ca în cei ai tinereţii: „V-am iubit cu toată puterea inimii mele şi dragostea mea a fost puternică, plină de avânt; mai târziu a devenit răbdătoare, foarte răbdătoare. Mi-a fost dat să trăiesc cu tine, Poporul meu, vremuri de mare restrişte şi vremuri de mari împliniri. Pentru un timp, mi-a fost dat să-ţi fiu călăuză, să-ţi fiu inspiratoare, să fiu aceea care a păstrat flacăra vie, aceea care a devenit centrul de îndârjire în zilele cele mai negre. Aceasta ţi-o pot spune astăzi căci nu mai sunt în viaţă. În acele zile mi-ai dat un nume ce mi-a fost drag: m-ai numit «Mama tuturor» şi aşa vreau să rămân în amintirea ta, aceea care putea totdeauna să fie găsită în clipele de durere sau de pericol...”.

pulspulspuls

Bun, să zicem: iese Gigi. Ar putea bate cineva înapoi la uşile ferecate?

Bun, să zicem: iese Gigi. Ar putea bate cineva înapoi la uşile ferecate?

Multă lume auzim că a vibrat pozitiv zilele trecute, când s-a auzit că fostul premare Gigi a câştigat la Botoşani, în instanţă, pe cererea de eliberare condiţionată de la puşcărie unde stă din cauza mitei pretinse la semaforizarea inteligentă de la Iaşi. 

Caricatura zilei

Trenu

Editia PDF

Bancul zilei

Când ma întâlnesc în parc si vorbesc cu barbati casatoriti, am impresia ca toti traim cu aceeasi femeie! (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.