Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Spectacolele excelenţei muzicale la Iaşi (I)

GALERIE
Alex Vasiliu
  • Alex Vasiliu
- +

Nu mai trebuie demonstrat că forţa de comunicare, convingere şi impresionare a imaginii plasează sunetul pe locul al doilea, mai ales acum, în epoca civilizaţiei ecranelor omniprezente. Apariţia televiziunii, cu multe decenii în urmă, a însemnat pentru unii ignorarea relevanţei radioului, însă timpul a demonstrat că „arma clasică”, aparent simplă, numită microfon, poate învinge deseori în lupta pentru captarea interesului public. Dacă este folosită inteligent, inspirat, cu grijă pentru cultivarea valorii, cu harul comunicării. Şi în cazul radioului, „reclama este sufletul comerţului”. 

Pentru un post cultural reclama însemnând, în afara transmisiunilor de înaltă calitate ideatică şi tehnică, promovarea intensă, echilibrată prin manifestări publice promiţând şi, mai ales, atingând performanţa. Aşa s-a întâmplat în zilele dinaintea, din timpul desfăşurării adevăratului festival ce a prilejuit începerea transmiterii programelor Radio România Muzical la Iaşi (22-25 martie). Sigur, inaugurarea noii frecvenţe - 95,4 FM - într-un oraş al muzicii cum este Iaşul, unde activează de atâtea decenii Filarmonica, Opera, Universitatea de Arte, Colegiul de Arte, s-a întâmplat cu mare întârziere faţă de intrarea postului în universul radiofonic românesc (1997), dar acum noua apariţie se cuvine apreciată pentru ceea ce a însemnat în serile trecute, pentru ceea ce postul va oferi permanent melomanilor, profesioniştilor ieşeni. Seria celor patru momente muzicale spectaculoase a pus în rezonanţă valori care au apărut, au fost cultivate un timp aici spre a-şi continua educaţia în mari centre muzicale europene, acum recunoscute unanim pe plan internaţional, cu valori ce îşi au originea şi locul stabil în Bucureşti, în Timişoara, dar reprezintă, la fel, plenar cultura muzicală română.

Obişnuită cu tirania minutelor parcimonios folosite în emisiuni săptămânale spre a oferi auditorilor informaţii, extrase din cronici, opinii, totdeauna idei importante despre lucrări, despre interpreţi ce ating excelenţa, Cristina Comandaşu, directoarea postului Radio România Muzical, a evocat pentru publicul numeros venit miercuri, 22 martie, în sala „Eduard Caudella” a Universităţii Naţionale de Arte „George Enescu”, pentru ascultătorii transmisiunii directe episoade esenţiale din istoria artei muzicale culte la Iaşi, a argumentat rolul radioului în general, al radioului muzical în societatea contemporană, a schiţat personalitatea Ralucăi Ştirbăţ. S-a demonstrat că muzica are nevoie şi de cuvinte, pentru că, se ştie, Raluca Ştirbăţ îşi dublează impactul ideatic-emoţional ca pianistă asupra celui ce ascultă subliniind idei, selectând informaţii mult folositoare pentru înţelegerea epocii, stilului cărora le aparţin lucrările înscrise în program, nu ocoleşte unele detalii tehnice reprezentând modul de interpretare, emisia sunetelor, soluţiile expresive pe care le consideră potrivite. Dar totul se contopeşte într-un discurs echilibrat, alert, substanţial, atrăgător. Cum amfitrioana primului moment muzical, Cristina Comandaşu, a precizat că Raluca Ştirbăţ este autoarea volumului publicat la Editura Muzicală, George Enescu. Creaţia pentru pian (2022), profesorii, studenţii claselor de pian au posibilitatea să-i cunoască şi talentul, experienţa de muzicolog - calităţi dovedite prin conferinţele susţinute în anii trecuţi la Universitatea de Arte din Iaşi, prin micro-studiile incluse în albumele sale discografice, prin emisiunile de radio şi televiziune în care şi-a demonstrat cultura muzicală bogată, soliditatea argumentelor privind concepţia proprie asupra lucrărilor oferite spre audiţie, pasiunea şi curajul de a lumina adevărul - totul comunicat cu eleganţă, cu atractivitate. Fiecare opus înscris în recitalul cu titlu fericit ales „De la Viena la Iaşi”, reprezentând clasicismul-romantismul-modernitatea creaţiei pentru pian, a beneficiat de o scurtă şi necesară prezentare: Fanteziile K.V. 397 în re minor şi K.V. 475 în do minor de Mozart, Impromptu-urile opus 90 nr. 2-3 de Schubert, Valsul-capriciu „Soirée de Vienne” de Schubert-Liszt, Arabesca nr. 1 de Debussy, Sonata opus 1 de Alban Berg, „Carillon nocture” de Enescu şi, ca bis, „Bacchanale” de Constantin Silvestri.

Cântul Ralucăi Ştirbăţ dezvăluie studiul riguros, lucid al partiturilor, inclusiv cu „uneltele” muzicologului, acordarea sensibilităţii, a climatul psihic-emoţional propriu la spiritul, la stilul fiecărei epoci pe care niciodată nu le reproduce arhivistic, documentar. Le respectă caracteristicile, dar le insuflă patos, forţă, delicateţe, gingăşie.

Evident, dificultăţile tehnice paganiniene, să mă exprim aşa, impun o tehnică redutabilă, evidentă, dar Raluca Ştirbăţ rezolvă cu măiestrie alt binom, cel al plasării dexterităţii tehnice impresionante în suport al ideilor, expresivităţii, muzicalităţii. Încă un binom fiind caracterizat printr-un singur cuvânt: concepţia intrepretativă relevând spectacolul interior, al ideilor, şi spectacolul exterior, al excelenţei tehnic-expresive.

Joi, 23 martie, al doilea recital, în aceeaşi Casă Balş ce l-a găzduit în secolul al XIX-lea pe Franz Liszt, au fost oaspeţi violonistul Alexandru Tomescu şi pianista Iulia Toma. Elementele comune ale celor două momente muzicale au rămas accesibilitatea programelor şi comunicarea interpreţilor cu publicul prin cuvinte simple, semnificative. Alexandru Tomescu a selectat pentru întâlnirea cu publicul ieşean, cu cei care l-au ascultat la radio, piese de popularitate compuse de Massenet, Kreisler, Elgar, Saint-Saëns şi (la bis) Mircea Chiriac, dar, la fel ca Raluca Ştirbăţ, nu a ocolit o lucrare de dimensiune extinsă, dificilă tehnic-expresiv: Sonata în la major pentru vioară şi pian. Acest captatio benevolentiae este o reţetă infailibilă în cazul programelor muzicale lipsite de o temă unică, lipsite de cuvinte, dar cu succes sigur dacă ideea are atracţia perenă a iubirii lungă de o viaţă, cu titlu scurt, semnificativ „Salut d’amour”. Iubiri împărtăşite, iubiri nestinse, ce au rodit şi în miniaturi muzicale cu farmec fără sfârşit.

Alexandru Tomescu are ştiinţa, harul de a lumina contrastele de tempo, de nuanţe servind respectuos-afectuos ideile şi frumuseţile melodice. Deşi a repetat ideea cunoscută a prevalenţei muzicii faţă de cuvinte, violonistul oaspete a caligrafiat fiecare sunet, propoziţiile, frazele melodice mai lungi sau mai scurte asemenea cuvintelor ordonate pe pagină, într-un cânt bogat ornamentat. Dinamic, de-a dreptul patetic uneori, dar mereu în limitele echilibrului, ale bunului gust. Mi-a plăcut tot ce am ascultat în acest recital, dar nu pot să nu-mi exprim admiraţia totală pentru versiunea Sonatei de César Franck - apogeul tehnic, dinamic, expresiv, spectaculos, de indiscutabilă virtuozitate a violonistului Alexandru Tomescu, însoţit pe exact aceleaşi coordonate de pianista Iulia Toma.

 

Alex Vasiliu este jurnalist, muzicolog şi profesor

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri