marti, 19.03.2024
Nu mai trebuie demonstrat că forţa de comunicare, convingere şi impresionare a imaginii plasează sunetul pe locul al doilea, mai ales acum, în epoca civilizaţiei ecranelor omniprezente. Apariţia televiziunii, cu multe decenii în urmă, a însemnat pentru unii ignorarea relevanţei radioului, însă timpul a demonstrat că „arma clasică”, aparent simplă, numită microfon, poate învinge deseori în lupta pentru captarea interesului public. Dacă este folosită inteligent, inspirat, cu grijă pentru cultivarea valorii, cu harul comunicării. Şi în cazul radioului, „reclama este sufletul comerţului”.
Pentru un post cultural reclama însemnând, în afara transmisiunilor de înaltă calitate ideatică şi tehnică, promovarea intensă, echilibrată prin manifestări publice promiţând şi, mai ales, atingând performanţa. Aşa s-a întâmplat în zilele dinaintea, din timpul desfăşurării adevăratului festival ce a prilejuit începerea transmiterii programelor Radio România Muzical la Iaşi (22-25 martie). Sigur, inaugurarea noii frecvenţe - 95,4 FM - într-un oraş al muzicii cum este Iaşul, unde activează de atâtea decenii Filarmonica, Opera, Universitatea de Arte, Colegiul de Arte, s-a întâmplat cu mare întârziere faţă de intrarea postului în universul radiofonic românesc (1997), dar acum noua apariţie se cuvine apreciată pentru ceea ce a însemnat în serile trecute, pentru ceea ce postul va oferi permanent melomanilor, profesioniştilor ieşeni. Seria celor patru momente muzicale spectaculoase a pus în rezonanţă valori care au apărut, au fost cultivate un timp aici spre a-şi continua educaţia în mari centre muzicale europene, acum recunoscute unanim pe plan internaţional, cu valori ce îşi au originea şi locul stabil în Bucureşti, în Timişoara, dar reprezintă, la fel, plenar cultura muzicală română.
Obişnuită cu tirania minutelor parcimonios folosite în emisiuni săptămânale spre a oferi auditorilor informaţii, extrase din cronici, opinii, totdeauna idei importante despre lucrări, despre interpreţi ce ating excelenţa, Cristina Comandaşu, directoarea postului Radio România Muzical, a evocat pentru publicul numeros venit miercuri, 22 martie, în sala „Eduard Caudella” a Universităţii Naţionale de Arte „George Enescu”, pentru ascultătorii transmisiunii directe episoade esenţiale din istoria artei muzicale culte la Iaşi, a argumentat rolul radioului în general, al radioului muzical în societatea contemporană, a schiţat personalitatea Ralucăi Ştirbăţ. S-a demonstrat că muzica are nevoie şi de cuvinte, pentru că, se ştie, Raluca Ştirbăţ îşi dublează impactul ideatic-emoţional ca pianistă asupra celui ce ascultă subliniind idei, selectând informaţii mult folositoare pentru înţelegerea epocii, stilului cărora le aparţin lucrările înscrise în program, nu ocoleşte unele detalii tehnice reprezentând modul de interpretare, emisia sunetelor, soluţiile expresive pe care le consideră potrivite. Dar totul se contopeşte într-un discurs echilibrat, alert, substanţial, atrăgător. Cum amfitrioana primului moment muzical, Cristina Comandaşu, a precizat că Raluca Ştirbăţ este autoarea volumului publicat la Editura Muzicală, George Enescu. Creaţia pentru pian (2022), profesorii, studenţii claselor de pian au posibilitatea să-i cunoască şi talentul, experienţa de muzicolog - calităţi dovedite prin conferinţele susţinute în anii trecuţi la Universitatea de Arte din Iaşi, prin micro-studiile incluse în albumele sale discografice, prin emisiunile de radio şi televiziune în care şi-a demonstrat cultura muzicală bogată, soliditatea argumentelor privind concepţia proprie asupra lucrărilor oferite spre audiţie, pasiunea şi curajul de a lumina adevărul - totul comunicat cu eleganţă, cu atractivitate. Fiecare opus înscris în recitalul cu titlu fericit ales „De la Viena la Iaşi”, reprezentând clasicismul-romantismul-modernitatea creaţiei pentru pian, a beneficiat de o scurtă şi necesară prezentare: Fanteziile K.V. 397 în re minor şi K.V. 475 în do minor de Mozart, Impromptu-urile opus 90 nr. 2-3 de Schubert, Valsul-capriciu „Soirée de Vienne” de Schubert-Liszt, Arabesca nr. 1 de Debussy, Sonata opus 1 de Alban Berg, „Carillon nocture” de Enescu şi, ca bis, „Bacchanale” de Constantin Silvestri.
Cântul Ralucăi Ştirbăţ dezvăluie studiul riguros, lucid al partiturilor, inclusiv cu „uneltele” muzicologului, acordarea sensibilităţii, a climatul psihic-emoţional propriu la spiritul, la stilul fiecărei epoci pe care niciodată nu le reproduce arhivistic, documentar. Le respectă caracteristicile, dar le insuflă patos, forţă, delicateţe, gingăşie.
Evident, dificultăţile tehnice paganiniene, să mă exprim aşa, impun o tehnică redutabilă, evidentă, dar Raluca Ştirbăţ rezolvă cu măiestrie alt binom, cel al plasării dexterităţii tehnice impresionante în suport al ideilor, expresivităţii, muzicalităţii. Încă un binom fiind caracterizat printr-un singur cuvânt: concepţia intrepretativă relevând spectacolul interior, al ideilor, şi spectacolul exterior, al excelenţei tehnic-expresive.
Joi, 23 martie, al doilea recital, în aceeaşi Casă Balş ce l-a găzduit în secolul al XIX-lea pe Franz Liszt, au fost oaspeţi violonistul Alexandru Tomescu şi pianista Iulia Toma. Elementele comune ale celor două momente muzicale au rămas accesibilitatea programelor şi comunicarea interpreţilor cu publicul prin cuvinte simple, semnificative. Alexandru Tomescu a selectat pentru întâlnirea cu publicul ieşean, cu cei care l-au ascultat la radio, piese de popularitate compuse de Massenet, Kreisler, Elgar, Saint-Saëns şi (la bis) Mircea Chiriac, dar, la fel ca Raluca Ştirbăţ, nu a ocolit o lucrare de dimensiune extinsă, dificilă tehnic-expresiv: Sonata în la major pentru vioară şi pian. Acest captatio benevolentiae este o reţetă infailibilă în cazul programelor muzicale lipsite de o temă unică, lipsite de cuvinte, dar cu succes sigur dacă ideea are atracţia perenă a iubirii lungă de o viaţă, cu titlu scurt, semnificativ „Salut d’amour”. Iubiri împărtăşite, iubiri nestinse, ce au rodit şi în miniaturi muzicale cu farmec fără sfârşit.
Alexandru Tomescu are ştiinţa, harul de a lumina contrastele de tempo, de nuanţe servind respectuos-afectuos ideile şi frumuseţile melodice. Deşi a repetat ideea cunoscută a prevalenţei muzicii faţă de cuvinte, violonistul oaspete a caligrafiat fiecare sunet, propoziţiile, frazele melodice mai lungi sau mai scurte asemenea cuvintelor ordonate pe pagină, într-un cânt bogat ornamentat. Dinamic, de-a dreptul patetic uneori, dar mereu în limitele echilibrului, ale bunului gust. Mi-a plăcut tot ce am ascultat în acest recital, dar nu pot să nu-mi exprim admiraţia totală pentru versiunea Sonatei de César Franck - apogeul tehnic, dinamic, expresiv, spectaculos, de indiscutabilă virtuozitate a violonistului Alexandru Tomescu, însoţit pe exact aceleaşi coordonate de pianista Iulia Toma.
Alex Vasiliu este jurnalist, muzicolog şi profesor
Cuvinte cheie: + Radio Romania Muzical, Raluca Stirbat, Alexandru Tomescu, Cristina Comandasu
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Cârnaţii din topor vor fi protejaţi în UE. Urmează ”Carnea afumată la garniţă din Vâlcea”
Trump incapabil să garanteze plata celor 454 de milioane de dolari pentru fraudă (avocaţi)
Diana Șoșoacă spune că a fost filmată la duș: "Dacă nu-mi dau demisia vor da filmări intime"
Produse din hârtie: Esențiale în igiena și confortul zilnic (P)
Numărul trei din Hamas a fost ucis de o operaţiune israeliană, afirmă SUA
Idei de cadouri pentru cei dragi - Cum să îi surprinzi plăcut! (P)
Revine zăpada la Iaşi: Lapoviță sau ninsoare în mare parte din țară, până joi seară
Fosta actriţă porno Stormy Daniels îşi prezintă versiunea privind relaţia cu Trump
Medic: Să nu uităm că accidentul vascular cerebral se poate face şi la copii
Prognoza meteo: Ne aşteaptă un început de aprilie mai călduros decât normalul termic
Dan Voiculescu șantajează PSD-PNL cu candidatura lui Piedone la Primăria Capitalei
Iubitul Arynei Sabalenka, Konstantin Koltsov, a murit la vârsta de 42 de ani
Azi, Simona Halep revine pe teren. De la ce oră ar putea începe partida
Interviu ZdI TV - Bilanț la Tomești: ce s-a construit și ce urmează
Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate
Ce relații comerciale mai are Iașul cu Rusia. S-a redus diferența dintre importuri și exporturi
Pasionații de programare și hardware se pot înscrie la concursul național iTEC
Fiscul vrea să-i scoată la mezat bunurile unei femei care a avut un atelier de confecții
Peisagiștii evită să participe la o licitație a Primăriei pentru finalizarea unor „părculețe”
FOTBAL Leo, trezeşte-te, că nenoroceşti fotbalul ieşean! Cine-i arată lui Grozavu bârna din ochi?
Lista celor 10 finaliști pentru Premiul Național pentru Proză „Ziarul de Iași” 2024
In memoriam Paulică Răileanu, un reputat profesor al Politehnicii ieșene
Lista școlilor unde pot începe lucrări: Primăria a semnat opt contracte
Bosch va monta pe tramvaiele din Iași sisteme „inteligente” pentru evitarea accidentelor
O tânără din Iaşi, designer pentru celebrul brand adidas. A absolvit London College of Fashion
Proiectul A8 a ajuns „bătaia de joc a Guvernului Ciolacu/Ciucă”
O hoaţă a atacat o femeie chiar dacă era însoţită de un bărbat
NATO, confruntarea Vestului cu Rusia, ambițiile lui Klaus Iohannis
„D-ale noastre, ale studenţilor”. Tableta de duminică: astăzi, despre „gen”, „deci” şi „fără deci”!
VIDEO Dronele ucrainene au pătruns 1.000 de km în Rusia și au aruncat în aer două rafinării
VIDEO Un român este cel care a dat ”voce” deșertului Arrakis în superproducția Dune 2. Cine este
Cosmin PAȘCAAlianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin? |
Briscan ZARABunici obraznici |
Cristina DANILOVNoi, femeile |
Nichita DANILOVÎntre artă şi credinţă |