Marius Lungu, Suceava: „Fiica mea are 12 ani și a căzut dintr-un cireș. În cădere, s-a lovit destul de tare, pe partea stângă, de scara pusă ca să poată urca în copac. A ajuns în spital cu observație de splină ruptă. Medicul care o îngrijește a spus că nu o operează încă, urmând să o țină sub observație. Am citit pe internet că o ruptură de splină poate produce hemoragie și poate avea urmări foarte grave. Nu știm cum să procedăm.”
Citiți aici integral Ziarul de Sănătate nr. 13

prof.dr. Eugen Târcoveanu
Prof. univ. dr. Eugen Târcoveanu, medic primar chirurg, Clinica I Chirurgie, Spitalul Clinic de Urgențe „Sf. Spiridon”, Iași: „Ruptura posttraumatică a splinei reprezintă o urgență chirurgicală, deoarece poate provoca o hemoragie intraperitoneală importantă care poate pune în pericol viața persoanei respective.
Splina este localizată în hipocondrul stâng al abdomenului, sub coaste, un loc predispus la traumatisme. Ruptura splinei poate fi provocată de traumatisme puternice, cum este și cel menționat de dumneavoastră, accident rutier, accidente sportive sau accidente petrecute la săniuș, de exemplu. Practic, o lovitură în abdomen, primită cu suficientă forță, poate duce la ruptura splinei. Splina se poate rupe și în cazul politraumatismelor cu predominență abdominală.
În trecut, o astfel de situație era rezolvată prin îndepărtarea chirurgicală de urgență a splinei. Astăzi, dacă bolnavul este stabil hemodinamic, nu are anemie, se încearcă temporizarea intervenției chirurgicale, iar atunci când vorbim doar de leziuni mici de grad I sau uneori II, pacientul, internat într-o clinică chirurgicală, este ținut sub observație clinică și imagistică (ecografie, computer tomografie) câteva zile. Există însă pericolul ca un hematom subcapsular să se rupă în doi timpi și să provoace o hemoragie severă intra peritoneală, de aceea bolnavul este monitorizat de chirurg până la 2 săptămâni.
Contuziile splinei au 5 grade de leziuni de la hematoame mici subcapsulare, rupturi capsulare sub 1 cm nehemoragice (grad I) până la explozii ale splinei (gradul V)
Este important să se încerce salvarea splinei, mai ales la tineri, deoarece aceasta ajută ca organismul să lupte împotriva infecțiilor și filtrează sângele curățându-l de celulele sanguine bătrâne sau distruse. De asemenea, splina produce hematii și un anumit tip de globule albe.
Ruptura splinei poate determina revărsarea unei cantități mari de sânge în cavitatea abdominală. Durerea în hipocondrul stâng cu iradiere în umărul stâng și sensibilitatea abdominală sunt simptome clasice ale rupturii splinei. Dacă sângerarea internă determină scăderea tensiunii arteriale și tahicardie, pacientului îi este foarte tare sete, poate deveni confuz, are privirea încețoșată și poate chiar leșina..
Așa cum am mai precizat, ruptura splinei reprezintă o urgență chirurgicală. Dacă pacientul prezintă dureri în partea stangă a abdomenului superior care pot iradia în umărul stâng sau semne și simptome ale hemoragiei interne: hipotensiune arterială, tahicardie, sete, stare confuză, lipotimie (leșin), semne care apar după un traumatism toraco-abdominal, se recomandă să solicite imediat ajutor medical de urgență.
În mod tipic, ruptura splinei este determinată de o lovitură în partea stangă a abdomenului superior sau în partea stângă a toracelui inferior. Și, într-adevăr, accidentele rutiere, alături de cele sportive, sunt cei mai frecvenți factori.
De asemenea, o splină patologică, mărită de volum – (boli de sânge, ciroză etc.) se rupe mai ușor după un traumatism abdominal.
Chiar dacă se discută despre un tratament conservator (nonoperator) este foarte important ca pacientul aflat în această situație să ajungă urgent la medicul chirurg, pentru că ruptura splinei poate detemina o sângerare în cavitatea abdominală care îi poate pune viața în pericol.
Decizia de tratament conservator o ia numai chirurgul în echipă multidisciplinară. Tratament conservator nu înseamnă că bolnavul stă acasă cu speranța că se vindecă de ruptură de splină, pentru că poate muri.
În situațiile critice, la un bolnav instabil, examenul clinic, hemograma, ecografia abdominală făcută la pat, puncția abdominală sunt importante pentru diagnostic și datele obținute impun intervenția chirurgicală de urgență, singura care poate salva viața. În alte cazuri, atunci când este timp, examenele de laborator, ecografia abdominală, computer tomografia sunt cele care pun diagnosticul și stabilesc gradul de lezare a splinei.
Din fericire, multe leziuni mici (fisuri capsulare, hematoame mici) ale splinei se pot vindeca fără intervenție chirurgicală. Pacientul va sta în spital până la o săptămână, timp în care medicii observă cu atenție starea sa generală și, dacă este necesar, i se dă un tratament simptomatic. Însă, dacă leziunea este severă, splina este îndepărtată chirurgical, operația fiind denumită splenectomie.
În cazul hemoragiilor severe trebuie intervenit clasic. Dacă pacientul a pierdut o cantitate mare de sânge este nevoie și de transfuzii de sânge.
Pacienții fără splină pot avea o viață activă și relativ normală, dar trebuie să fie foarte atenți ca să nu contacteze infecții severe care le pot pune viața în pericol. Dacă splina este îndepărtată, medicul va recomanda vaccinarea antipneumococică și antimeningococică dar și vaccinarea anuală antigripală, care îl pot pot proteja de o parte dintre aceste posibile infecții.
Bolnavii splenectomizați trebuie să se prezinte la medic periodic. Dacă pacientul prezintă și alte afecțiuni și are semne de infecție se recomandă să anunțe medicul de la primele semne”.
Publicitate și alte recomandări video