anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

Spontaneitatea domnului Juncker

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Trecerea de la consideraţiile despre indivizi la cele despre instituţie este un mod greşit, dacă nu chiar fraudulos, de a ataca toate forurile colective, de la legislativul pan-european la consiliul local din ultimul sat al continentului.

„Parlamentul este ridicol!” În multe ţări, după o replică de acest gen trântită înspre forul legislativ, un prim-ministru şi-ar compromite serios şansele, la următoarele alegeri. În altele, cota sa de popularitate ar creşte instantaneu, mai ales dacă ţinta ar fi fost  absenteismul legiuitorilor. În Uniunea Europeană, însă, Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei, poate sta liniştit până la sfârşitul mandatului.

Nu doar pentru că nu se teme de sondajele de opinie, una dintre ultimele preocupări ale unui şef de Executiv comunitar, ci şi pentru că are slabe perspective de reconfirmare în funcţie după viitoarele alegeri. Mulţi est-europeni nu-i vor ierta prea uşor oficializarea principiului Europei cu mai multe viteze, chiar dacă - din fericire - nici nu se pune problema ca vreun model teoretic să inspire integrarea. Forţele politice din Partidul Popular European nu sunt deloc entuziasmate de alegerea făcută în 2014, deşi nu o recunosc. Nu-l ajută nici schimbul public tensionat cu un alt lider de orientare populară, preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, care a apărat onoarea propriei instituţii.

În principiu, domnul Juncker avea dreptate să se enerveze, dar nu şi dreptul să izbucnească. Pentru europarlamentari, o prezenţă de 30 din 751 la o dezbatere menită să evalueze relaţia cu Comisia şi Consiliul, pe durata recent încheiatei preşedinţii malteze, este tristă, indiferent de factorii obiectivi şi subiectivi care au determinat-o. Era o ocazie de a-şi exercita, fie şi indirect, competenţele de control asupra autorităţii executive (Comisia). Desigur, imaginea sălii aproape goale poate fi interpretată în diverse moduri, de la indiferenţă faţă de premierul maltez, Joseph Musqat, prezent şi el la şedinţă, la simplă plictiseală. În orice caz, pe absenţi nu are rost să-i critici în faţa celor prezenţi - o ştie orice ex-licean care a chiulit de la şcoală -, iar preşedintele Comisiei va trebui să fie mai calm, cu alte ocazii. 

Sunt destui cei care cred că Parlamentul European este o adunare obeză şi adesea plictisită, aşezată peste un aparat politico-birocratic greoi. Unii chiar îl consideră (pe nedrept) ridicol. Parlamentul nu este ridicol, dar unii dintre membrii săi pot fi astfel, câteodată. La fel şi unii dintre comisari, iar domnul Juncker nu a fost ocolit de asemenea momente. Trecerea de la consideraţiile despre indivizi la cele despre instituţie este un mod greşit, dacă nu chiar fraudulos, de a ataca toate forurile colective, de la legislativul pan-european la consiliul local din ultimul sat al continentului.

Problema serioasă, dincolo de ieşirile liderilor, este că europarlamentarii încă nu pot exercita un control serios asupra Executivului. A trecut vremea când relaţia se apropia periculos de mult de o ficţiune, dar ea nu se compară cu cea dintr-o democraţie naţională cât de cât aşezată. Comisia trebuie să pozeze într-o structură receptivă la dorinţele cetăţenilor europeni, iar aceasta presupune multă politeţe în relaţia cu o cameră legiuitoare cu dinţii insuficient de ascuţiţi. Pe de altă parte, Parlamentul are nevoie de un CV combativ, dar nimeni dintre membrii săi nu va fi întrebat, la alegerile din 2019, ce n-a fost în regulă cu preşedinţia malteză sau cu eforturile Comisiei de a pregăti tortul cu şaizeci de lumânări.

Oamenii nu pot fi determinaţi să dea atenţie unor chestiuni pe care le consideră nesemnificative, iar europarlamentarii sunt, şi ei, oameni. Şi nici să-şi potolească emoţiile, dacă îi seamănă lui Jean-Claude Juncker. Marea problemă este aceea că sunt milioane de cetăţeni europeni care ar prefera ca în Uniune să se ducă lupte de idei şi programe, nu conflicte între instituţii. Şi care nu-şi fac iluzii asupra calităţilor diverşilor conducători comunitari, dar le recunosc câteva calităţi importante, între care la loc de cinste se află seriozitatea. Nu ar fi bine ca această imagine să se schimbe: spontaneitatea preşedintelui Comisiei are darul să ne ia adesea prin surprindere, dar combinaţia cu aroganţa este una dintre cele mai neplăcute.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

300 km autostradă pe an, 15 spitale, 4,6 milioane salarii peste medie

Dan CONSTANTIN

300 km autostradă pe an, 15 spitale, 4,6 milioane salarii peste medie

Iată ce s-ar putea face cu o mai bună colectare a TVA! Rezolvarea acestei probleme ar crea o sursă importantă de venit la buget, şi nu ar mai fi nevoie de creşterea impozitului pe venituri.

opinii

Biberonul

Nichita DANILOV

Biberonul

Mult timp am fost obsedat de casa copilăriei mele. Ea îmi revenea deschizându-şi larg uşile până şi în vis. Dacă se întâmpla însă să-i trec pragul, mă simţea străin. Nici un lucru pe care-l cunoşteam nu se mai afla la locul său, căci spaţiul intim din interiorul casei se transforma într-un adevărat labirint, prin care înaintam încercând să-mi reconstitui anumite scene petrecute în copilărie.

Despre câteva lucruri interesante din Anuarul Statistic al Judeţului Iaşi ediţia 2021 (II)

Ciprian IFTIMOAEI

Despre câteva lucruri interesante din Anuarul Statistic al Judeţului Iaşi ediţia 2021 (II)

În vreme ce, în Ucraina, obiective civile şi militare sunt făcute una cu pământul de invadatorii ruşi, în România zonelor metropolitane (polii de creştere economică) se lansează proiecte imobiliare pe bandă rulantă. 

Mamaia şi „tataia”: O snoavă de prin tren

Michael ASTNER

Mamaia şi „tataia”: O snoavă de prin tren

De la Vinţu de Jos până la Cluj am fost ba trei, ba patru persoane în compartiment. De la Cluj am rămas doar cu o „băbuţă” (aşa i-am zis eu în mintea mea, femeia, bine păstrată şi sprintenă, să tot fi avut cel mult 75 de ani) urcată (am înţeles dintr-o convorbire telefonică de-a ei) de la Deva (şi care mergea şi ea până la capăt, până la Iaşi, adică). 

pulspulspuls

Băieţii de la cumătrie, supăraţi pe sponsorii lui Maia Sandu

PULS

Băieţii de la cumătrie, supăraţi pe sponsorii lui Maia Sandu

Auzim prin zona băieţilor de la cumătrie că e mare agitaţie în zona acestora, cu tot sprijinul indirect de care beneficiază ei dinspre palatul cel roznovan, pe motiv că sunt prea şuntaţi de concurenţa pe bune care vine dinafara Iaşului cu bani tot mai mulţi de investit în cartiere întregi de blocuri.

Caricatura zilei

Cireșe, nu ruble

Editia PDF

Bancul zilei

Doi rechini : - Ce faci, ma? - Am fost bolnav... - Pai, ce-ai avut?  - Am mâncat un general rus si o saptamân (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.