Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Sporurile dn instituţiile de cultură din Iași. unele exagerări si nepotriviri

GALERIE
filarmonica
  • filarmonica
- +

La Filarmonică, toţi angajaţii primesc bonusuri din cauza condiţiilor grele de muncă. La Operă, din cauza muzicii, toţi iau sporuri pentru că le este vătămat auzul. Și la Teatru se încasează „sporuri în afara salariului de bază“. În toate instituţiile de mai sus s-au acordat şi indemnizaţii de hrană sau vouchere de vacanţă.

În scandalul naţional al sporurilor, „Ziarul de Iaşi“ vă prezintă o serie de instituţii de cultură din Iaşi în cadrul cărora puţini s-ar aştepta să existe astfel de câştiguri suplimentare. În plus, aceste sporuri „pentru condiţii de muncă grele şi vătămătoare“ se adaugă la nişte salarii oricum mai mult decât mulţumitoare. Astfel, majoritatea salariaţilor de la Filarmonica „Moldova“ Iaşi sau de la Opera Naţională Română Iaşi beneficiază de aceste suplimentări. La Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“ din Iaşi, aceste sporuri sunt trecute pe statul de personal drept „sporuri în afara salariului de bază“. La Opera din Iaşi beneficiază de spor pentru condiţii grele şi vătămătoare inclusiv contabilul şef, şeful de birou, operatorii de sunet sau machiorii.

Salariile din instituţiile culturale de stat din întreaga ţară au crescut în ultimii ani, ajungând la sume mai mult decât decente. Astfel, dacă, în trecut, artiştii se plângeau că trăiesc de pe o zi pe alta, în prezent, veniturile ajung să depăşească şi 10.000 de lei în cazul unui angajat cu vechime, la care se pot adăuga indemnizaţiile de hrană, cea pentru titlul de doctor ştiinţific sau vouchere de vacanţă.

La Filarmonica „Modova“ din Iaşi beneficiază de sporuri pentru „condiţii grele/ vătămătoare“ de muncă de la directorul general şi până la solişti, instru­mentişti, artiştii lirici, şi chiar şi şoferul instituţiei, economistul, referentul sau administratorul. Singurii care nu primesc spor pentru condiţii de muncă sunt pompierii şi paznicii. În categoria salariaţilor fă­ră acest spor sunt şi gardierobierii, recuzi­terii şi garderobierii, aceştia având şi cele mai mici salarii din statul de plată. De menţionat este că unul dintre cei doi directori adjuncţi nu primeşte spor pentru condiţii grele de muncă, dar primeşte spor CFP (control financiar preventiv) de 1.158 de lei.

Exemplificând, directorul general figurează cu un salariu lunar brut de 14.038 de lei, la care se adaugă 1.404 lei sporul pentru condiţii de muncă, 1.115 lei pentru titlul ştiinţific de doctor, 1.450 pe an pentru voucherele de vacanţă, 4.160 de lei indemnizaţia anuală de hrană, totalul salariului lunar brut fiind de 16.567 de lei.

Şeful de birou, cu un salariu de bază de 7.870 de lei, primeşte şi el 732 de lei pentru condiţii grele de muncă plus 1.115 lei pentru titlul de doctor, vouchere de vacanţă, indemnizaţie de hrană, salariul lunar brut ajungând la 9.717 lei.

Cel mai bine plătit solist concertist figurează cu 15.025 de lei lunar, salariul său de bază fiind de peste 12.000 de lei, diferenţa fiind completată de sporuri.

Comparativ, un garderobier are un salariu brut de aproximativ 3.500 de lei, neavând spor pentru condiţii de muncă, dar având indemnizaţie de hrană sau vouchere de vacanţă. Salarii aproximativ la fel au şi pompierii şi paznicii.

La Opera din Iaşi iau spor pentru condiţii vătămătoare şi machiorii, costumierii şi peruchierii

Dacă la Filarmonica „Moldova“ beneficiază de sporuri pentru condiţii grele artiştii, cei despre care se spune că le este afectat auzul din cauza muzicii, la Opera Naţională Română din Iaşi beneficiază de acest tip de spor aproape toţi angajaţii, mai puţin managerul, unul dintre consilieri şi portarul. Adică trei persoane dintre cele 258 angajate la Operă. Şoferul, casierii, consilierul juridic, economiştii, plasatorii în sală, secretarul de marketing, croitorii, costumierii, operatorii de sunet sau iluminiştii, dar şi machiorii sau peruchierii, au spor pentru condiţii grele şi vătămătoare.

Practic, un machior cu normă întreagă încasează un salariu de bază de 5.143 de lei plus un spor de 771 de lei pentru condiţiile de muncă, nivelul de studii fiind mediu.

Un machior şi un peruchier, ambii figurând cu studii superioare, dar fiind plătiţi cu jumătate de normă, încasează un salariu de bază de peste 2.500 de lei şi un spor de aproape 400 de lei pentru condiţiile de muncă.

Cei doi croitori, cu studii medii, au un salariu de bază de aproximativ 4.500 de lei şi sporuri de 719 de lei, respectiv 643 de lei.

Cei doi casieri au un salariu brut de 3.321 de lei şi 3.239 de lei plus sporurile de 498 şi 486 de lei pentru condiţiile de muncă, iar şoferul, un salariu de 3.474 şi un spor pentru condiţii de muncă de 174 de lei.

La Teatrul Naţional, aceste suplimen­tări figurează drept „sporuri în afara salariului de bază“

Aproape toţi angajaţii de la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“ din Iaşi au „sporuri în afara salariului de bază“ conform ultimului stat de plată găsit pe site-ul instituţiei, din septembrie 2019. Conform documentului, doar directorul artistic adjunct, care are jumătate de normă, are doar salariu de bază, fără alte sporuri sau indemnizaţie de hrană. În rest, de la şofer, magaziner, casier sau portar şi până la contabilul şef, şef de birou, consultant artistic sau actori, scenografi, sufleori sau plasatori în sală beneficiază de aceste sporuri.

Practic, contabilul şef are un salariu de 11.582 de lei, „spor în afara salariului de bază“ de 1.737 de lei şi o indemnizaţie de hrană de 374 de lei.

Un şef de birou are salariul de 6.595 de lei, spor de 989 de lei şi indemnizaţia de 374 de lei.

Artiştii sunt şi ei bine plătiţi, cel mai mare salariu fiind de 10.328 de lei, un spor de 1.549 de lei şi indemnizaţia lunară de hrană de 374 de lei, la care se adaugă şi sporul pentru titlul de doctor, 1.040 de lei.

Inclusiv cei care se ocupă de recuzită au un salariu brut „decent“, de, între 4.896 de lei şi 5.145 de lei, la care se adaugă sporuri de peste 700 de lei şi indemnizaţia de hrană.

Plasatorul în sală, garderobierul şi îngrijitorul, cel mai prost plătiţi angajaţi din instituţie, au salarii de 2.943 de lei, respectiv 2.464 de lei (îngrijitorul), sporurile fiind de 442 de lei, respectiv 370 de lei, la care se adaugă şi indemnizaţia de hrană de 374 de lei.

În total, instituţia figurează pe statul de plată cu 57 de angajaţi.

VEDEȚI ȘI:

Sindicatele din Sănătate sunt foc şi pară pe sporul Covid din Casa Pătrată. Își cer drepturile în instanţă - AICI

Umiliţi: în linia I fără spor Covid, iar funcţionarii de la Prefectura Iaşi primesc toţi 30% în plus - AICI

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri