Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Spovedania lui Brâncuși cu cinci ani înainte să moară

GALERIE
Constantin Brâncuși
  • Constantin Brâncuși
- +

În 1904, Constantin Brâncuşi a plecat la Paris cu o valiză de visuri din Hobiţa Olteniei şi în numai câțiva ani a reușit să schimbe radical filosofia sculpturii moderne. A cucerit lumea cu talentul său nativ, iar prin opera sa a promovat peste tot România. Cei 54 de ani de pribegie pariziană l-au transformat în francezul Brancuzi. Dar, dincolo de paşaport, Brâncuşi a rămas un mare român, scrie digi24.ro

Domnișoara Pogany, Sărutul, Rugăciune sau Cap de Copil. În România există doar 17 lucrări semnate Constantin Brâncuși, cu tot cu recent mediatizată „Cumintenia pământului”.
 
Cele mai multe opere se află la Muzeul de Arta din Paris. Brâncuși, prințul țăran, cum i se spunea la Paris, a marcat istoria sculpturii și pe toți cei care l-au cunoscut.
 
După absolvirea Şcolii de Arte Frumoase din Bucureşti, pleacă la Paris să cucerească lumea. În artă era modern dar primitiv. În viață era parizian dar profund român.
 
„Brâncuşi, în atelierul acesta al lui, şi-a recreat o casă aşa cum era obişnuit la el la ţară! Avea scaune făcute din lemn, o masă făcută din ghips. Totul era foarte simplu”, spune Sorana Georgescu Gorjan, cercetător.
 
„El s-a hrănit în mentalul lui cu tot ce a văzut în copilărie. Şi peisajul şi sculptura populară şi creaţia populară şi creaţia literară. Măiestria iese din poveştile româneşti”, spune dr. Doina Lemny, muzeograf-cercetător la Muzeul Naţional de Artă Modernă, Centrul Pompidou Paris.
 
La Paris se împrieteneşte cu Matisse, cu Erik Satie şi cu Modigliani. Refuză să fie ucenicul marelui sculptor Auguste Rodin. Expune la Londra şi în New York. Rămâne însă fidel simbolisticii ortodoxe şi urmărește să obțină forma pură din orice material: piatră, lemn sau bronz.
 
„Foarte multe elemente plastice de pe stâlpii de mormânt, stâlpii de cerdac, stâlpii de poartă, apar în opera lui Brâncuşi”, spune Sorin Buliga, cercetător la Centrul de Cercetare Documentare și Promovare "Constantin Brâncuși" din Tg Jiu.
 
„Tot mediul lui Brâncuşi, încă din Gorj, Târgu Jiu, Craiova şi apoi Bucureşti au contribuit la creaţia unui fond intelectual artistic pe care el l-a exploatat modernizându-l şi apropiindu-şi-l ca să creeze ceva nou”, adaugă dr. Doina Lemny.
 
În cei 54 de ani trăiţi departe de țară, „Brancuzi” rămâne românul și gorjeanul Brâncuși.
 
„În acel BRANCUZI universal adaugă, înşurubează un Brâncuşi autentic. Brâncuşiul care îşi cheamă vizitatorii, îi cheamă la mămăligă, la saramură de pui, mujdei de usturoi, cu vin servit din carafă. Un Brâncuşi autentic în sensul ospitalităţii româneşti”, spune Erwin Kessler, istoric de artă.
 
„Atelierul era foarte românesc. Brâncuşi îi primea cu mâncăruri româneşti foarte simple, pe care le făcea chiar el. Uneori chiar în forja pe care o folosea pentru lucru”, spune Ionuţ Teianu, regizor.
 
Îmbracă haine la modă, frecventează cluburi de golf şi călătoreşte în croaziere alături de aristocraţi iluştri. Este însă permanent atent la informațiile care vin din România, mai ales după venirea comuniștilor la putere.
 
„Brâncuşi întotdeauna s-a considerat român, cred. N-a vrut niciodată să pară francez sau să se îndepărteze de ţara lui. Dimpotrivă”, spune Ionuţ Teianu, regizor.
 
„Brâncuşi a dăruit statului român! N-a primit niciun ban pentru ansamblul de la Târgu Jiu, care este capodopera sa. Deci României i-a făcut un dar nepreţuit”, afirmă Sorana Georgescu Gorjan, cercetător.
 
În anii trăiți departe de țară, Brâncuşi a rămas loial Catedralei Creştin-Ortodoxe din Paris, unde obişnuia să se roage.
 
„Maria Tănase i-a cântat o doină gorjenească de la noi de la Jiu. Iar Maria Tănase l-a simţit pe Brâncuşi plângând, curgându-i lacrimile. Şi atunci Maria Tănase povesteşte că, stăteau spate în spate, i-a pus o pernă şi l-a lăsat aşa plângând, adormind. Şi ea a plecat la Bucureşti”, povestește prof. dr. Tudor Nedelcea, cercetător ştiinţific al Academiei Române.
 
Cu cinci ani înainte să moară, în anul 1951, Brâncusi a renunțat la cetățenia română ca să poată să doneze statului francez lucrările și atelierul său legendar. În faţa episcopului Teofil şi-a mărturisit durerea întreagă, într-o spovedanie.
 
„Mor neîmpăcat sufleteşte că nu pot să-mi dau sufletul în ţara mea, iar material că voi putrezi în pământ străin, departe de fiinţa cea mai dragă, mama mea”, relatează cercetătorul Sorin Buliga.
 
În România, Brâncuşi are chipul imprimat pe bancnote şi este brand naţional, la fel ca Eminescu, Enescu și Caragiale. Dar, dincolo de prețuirea noastră, Brâncuşi rămâne Brâncuzi: artist francez, de origine română.
 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri