anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Starea de nelinişte a Uniunii

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Activarea articolului 7, care se poate solda cu lipsirea temporară a Ungariei de drepturile de vot în Consiliu, este deznodământul cel mai probabil al votului de astăzi - şi, ca de obicei, va fi interesant de urmărit cum vor vota europarlamentarii români. La fel de uşor de anticipat este faptul că nu va exista, în final, suficient sprijin politic pentru o asemenea sancţiune.

Se ştia de multă vreme că această săptămână va fi una complicată în politica europeană, mai ales pentru acea zonă a spectrului politic pe care, în lipsa unui termen mai bun, o putem numi „convenţională“. Este vorba de acea arie preponderent vest-europeană care înconjoară la o distanţă rezonabilă centrul politic şi din care sunt recrutaţi majoritatea decidenţilor, în Uniunea Europeană. Multicoloră ideologic, ea a devenit în ultimii ani tot mai sterilă în planul politicilor publice, în ciuda conexiunilor tradiţionale cu tehnocraţii şi  cu lobby-urile consacrate.

Desigur că o primă provocare a fost lansată duminică, prin rezultatele alegerilor legislative din Suedia, în care locul trei a fost ocupat de Democraţii Suedezi (DS), o formaţiune eurosceptică al cărei trecut nu foarte îndepărtat este pătat de conexiuni cu extrema dreaptă. Dincolo de balanţa de putere parlamentară, de stabilitatea viitorului guvern suedez, din care DS nu va face parte, sau de posibila repetare a acestei performanţe la scrutinul european de anul viitor, pentru elitele de la Bruxelles este clar că votul suedez a fost şi un răspuns la problema migraţiei. Cum perspectivele de eliminare a acestei teme de pe agendă sunt reduse, chiar dacă intensitatea fenomenului a scăzut considerabil în raport cu anii 2015-2016, rezultatele de la Stockholm sunt şi trebuie să fie o sursă de îngrijorare pentru cei aflaţi în căutarea unui consens în favoarea integrării.

şi nu este singura. Discursul rostit ieri, în plenul Parlamentului European, de premierul maghiar Viktor Orbán nu a făcut decât să confirme temerile că mecanismele puse la punct pentru sancţionarea statelor-membre acuzate de deviere în raport cu valorile Uniunii sunt neconvingătoare, lipsite de o reală capacitate de descurajare. Activarea articolului 7, care se poate solda cu lipsirea temporară a Ungariei de drepturile de vot în Consiliu, este deznodământul cel mai probabil al votului de astăzi - şi, ca de obicei, va fi interesant de urmărit cum vor vota europarlamentarii români. La fel de uşor de anticipat este faptul că nu va exista, în final, suficient sprijin politic pentru o asemenea sancţiune. Dar, pentru politicienii din zona convenţională a spectrului european, textul şi tonul cu care s-a înfăţişat la Strasbourg şeful guvernului maghiar ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă. Domnul Orbán, guvernul său şi partidul pe care îl conduce şi-au dezvoltat o adevărată imunitate la presiunile comunitare. Iar mult discutata ameninţare cu tăierea fondurilor europene ar putea duce la modificarea comportamentului Budapestei, doar că nimeni nu poate fi sigur că ea se va produce în sensul dorit şi nu într-unul care să conducă la acutizarea conflictului şi, posibil, la ieşirea Ungariei din UE.

Votul cu privire la Ungaria ar urma să se desfăşoare imediat după ce preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, va rosti ultimul său discurs asupra stării Uniunii. Probabil că europarlamentarii îi vor rezerva o primire agreabilă celui ce a fost, fără exagerare, unul dintre artizanii Europei post-Maastricht. Din păcate, chiar dacă şi în acest an vor putea fi contabilizate câteva succese punctuale, nu va putea fi înlăturată impresia că performanţa executivului UE şi cea a preşedintelui său nu s-au ridicat la înălţimea aşteptărilor. Domnul Juncker, unul dintre cei mai experimentaţi lideri de pe continent, îşi exprima, la începutul mandatului, speranţa că va conduce o Comisie „politică“.

Din păcate, circumstanţele nu i-au fost favorabile, iar procesul de îndepărtare a guvernanţilor de cetăţeni a continuat. Dacă ţinem cont şi de optimismul oficial ce însoţea, în campania electorală din 2014, candidatura „directă“ (modelul Spitzenkandidat-ului) a domnului Juncker şi a celorlalţi competitori, apare un nou motiv de insatisfacţie în privinţa promisiunilor democratice ale mandatului actualei comisii. Se putea descurca altcineva mai bine decât a făcut-o actualul preşedinte? Această întrebare pare să-şi fi pierdut relevanţa, la începutul unei noi perioade de selecţie a candidaţilor. Din păcate, una dintre marile probleme ale zonei convenţionale din spectrul politic european este aceea că nu-şi poate permite şi nici nu are resurse să vină cu surprize. E uşor să propui un candidat pe care puţini europeni să-l cunoască - exact asta se întâmplă la fiecare cinci ani. Mai greu este, în actualul sistem, să-i dai şansa de a se apropia cu adevărat de cetăţean.  

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Strategia PNL? Cu PMP, fără USR

Cosmin PAȘCA

Strategia PNL? Cu PMP, fără USR

Singurul scenariu de neconceput în prezent pentru liderii PNL este atragerea tandemului Cioloş-Barna la guvernare. În ciuda multor compromisuri făcute de Alianţă, USR-PLUS rămâne structura politică cel mai greu de strunit de liberali, cu care se poate ajunge cel mai greu la un compromis, poate şi pentru că are obiceiul (încă) să cânte pe mai multe voci.

Filmuletul zilei

opinii

Interogaţii

Codrin Liviu CUȚITARU

Interogaţii

Norişor era supus unor interogatorii obositoare, tulburătoare, chinuitoare. De exemplu, în momentul achiziţionării unui set de cămăşi, consiliera sa pe probleme de îmbrăcăminte l-a analizat astfel: „Mai întâi, domnule profesor, trebuie să definim câteva coordonate precise, indispensabile actului comercial, dar indestructibil conectate la cel ambiental: de ce, cine, unde, cum şi, mai ales, când?”

Efectul F

Nicolae TURTUREANU

Efectul F

...astfel mi-am intitulat textul publicat, în urmă cu aproape două decenii, în această pagină, text inserat mai apoi în volumul de publicistică „Mătrăguna dulce” (2001). Era, din partea-mi, o încercare de portret a lui Florin Faifer, pornind de la o tocmai apărută carte a sa, „Efectul de prismă”, dar şi a altora, sub... efectul cărora mă aflam. 

Relansarea economică - uşor de zis, greu de făcut

Alin ANDRIEȘ

Relansarea economică - uşor de zis, greu de făcut

Retrospectiv privind, gestionarea problemelor economice şi a celor de sănătate publică a fost mai uşor de gestionat în perioada stării de urgenţă decât este în perioada de relaxare. Restricţiile impuse la nivel naţional, dar şi internaţional, au determinat un şoc la nivelul ofertei agregate, producţia de bunuri şi servicii a fost oprită sau redusă semnificativ. 

pulspulspuls

Siguranţă nouă pusă la tabloul partidoiului de Electricianul şăf

Siguranţă nouă pusă la tabloul partidoiului de Electricianul şăf

După eşuatul şi ridicolul miting pro-Dragnea de la Iaşi, de anul trecut, multă lume se tot întreba cum de nu a sărit din schemă încă, până la ora asta, organizatorul acestuia, Electricianul şăf de la partidoi, seralistul sforar şi omul cu bănuţul. 

Caricatura zilei

Pe roți

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.