Starea de nelinişte a Uniunii
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Starea de nelinişte a Uniunii

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Activarea articolului 7, care se poate solda cu lipsirea temporară a Ungariei de drepturile de vot în Consiliu, este deznodământul cel mai probabil al votului de astăzi - şi, ca de obicei, va fi interesant de urmărit cum vor vota europarlamentarii români. La fel de uşor de anticipat este faptul că nu va exista, în final, suficient sprijin politic pentru o asemenea sancţiune.

Se ştia de multă vreme că această săptămână va fi una complicată în politica europeană, mai ales pentru acea zonă a spectrului politic pe care, în lipsa unui termen mai bun, o putem numi „convenţională“. Este vorba de acea arie preponderent vest-europeană care înconjoară la o distanţă rezonabilă centrul politic şi din care sunt recrutaţi majoritatea decidenţilor, în Uniunea Europeană. Multicoloră ideologic, ea a devenit în ultimii ani tot mai sterilă în planul politicilor publice, în ciuda conexiunilor tradiţionale cu tehnocraţii şi  cu lobby-urile consacrate.

Desigur că o primă provocare a fost lansată duminică, prin rezultatele alegerilor legislative din Suedia, în care locul trei a fost ocupat de Democraţii Suedezi (DS), o formaţiune eurosceptică al cărei trecut nu foarte îndepărtat este pătat de conexiuni cu extrema dreaptă. Dincolo de balanţa de putere parlamentară, de stabilitatea viitorului guvern suedez, din care DS nu va face parte, sau de posibila repetare a acestei performanţe la scrutinul european de anul viitor, pentru elitele de la Bruxelles este clar că votul suedez a fost şi un răspuns la problema migraţiei. Cum perspectivele de eliminare a acestei teme de pe agendă sunt reduse, chiar dacă intensitatea fenomenului a scăzut considerabil în raport cu anii 2015-2016, rezultatele de la Stockholm sunt şi trebuie să fie o sursă de îngrijorare pentru cei aflaţi în căutarea unui consens în favoarea integrării.

şi nu este singura. Discursul rostit ieri, în plenul Parlamentului European, de premierul maghiar Viktor Orbán nu a făcut decât să confirme temerile că mecanismele puse la punct pentru sancţionarea statelor-membre acuzate de deviere în raport cu valorile Uniunii sunt neconvingătoare, lipsite de o reală capacitate de descurajare. Activarea articolului 7, care se poate solda cu lipsirea temporară a Ungariei de drepturile de vot în Consiliu, este deznodământul cel mai probabil al votului de astăzi - şi, ca de obicei, va fi interesant de urmărit cum vor vota europarlamentarii români. La fel de uşor de anticipat este faptul că nu va exista, în final, suficient sprijin politic pentru o asemenea sancţiune. Dar, pentru politicienii din zona convenţională a spectrului european, textul şi tonul cu care s-a înfăţişat la Strasbourg şeful guvernului maghiar ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă. Domnul Orbán, guvernul său şi partidul pe care îl conduce şi-au dezvoltat o adevărată imunitate la presiunile comunitare. Iar mult discutata ameninţare cu tăierea fondurilor europene ar putea duce la modificarea comportamentului Budapestei, doar că nimeni nu poate fi sigur că ea se va produce în sensul dorit şi nu într-unul care să conducă la acutizarea conflictului şi, posibil, la ieşirea Ungariei din UE.

Votul cu privire la Ungaria ar urma să se desfăşoare imediat după ce preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, va rosti ultimul său discurs asupra stării Uniunii. Probabil că europarlamentarii îi vor rezerva o primire agreabilă celui ce a fost, fără exagerare, unul dintre artizanii Europei post-Maastricht. Din păcate, chiar dacă şi în acest an vor putea fi contabilizate câteva succese punctuale, nu va putea fi înlăturată impresia că performanţa executivului UE şi cea a preşedintelui său nu s-au ridicat la înălţimea aşteptărilor. Domnul Juncker, unul dintre cei mai experimentaţi lideri de pe continent, îşi exprima, la începutul mandatului, speranţa că va conduce o Comisie „politică“.

Din păcate, circumstanţele nu i-au fost favorabile, iar procesul de îndepărtare a guvernanţilor de cetăţeni a continuat. Dacă ţinem cont şi de optimismul oficial ce însoţea, în campania electorală din 2014, candidatura „directă“ (modelul Spitzenkandidat-ului) a domnului Juncker şi a celorlalţi competitori, apare un nou motiv de insatisfacţie în privinţa promisiunilor democratice ale mandatului actualei comisii. Se putea descurca altcineva mai bine decât a făcut-o actualul preşedinte? Această întrebare pare să-şi fi pierdut relevanţa, la începutul unei noi perioade de selecţie a candidaţilor. Din păcate, una dintre marile probleme ale zonei convenţionale din spectrul politic european este aceea că nu-şi poate permite şi nici nu are resurse să vină cu surprize. E uşor să propui un candidat pe care puţini europeni să-l cunoască - exact asta se întâmplă la fiecare cinci ani. Mai greu este, în actualul sistem, să-i dai şansa de a se apropia cu adevărat de cetăţean.  

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Hai cu pensiile speciale: Poliţiştii tocmai au mai rupt un gât!

Dan CONSTANTIN

Hai cu pensiile speciale: Poliţiştii tocmai au mai rupt un gât!

După cum se poate observa din cele trei cazuri, atât intervenţia, cât şi neintervenţia Poliţiei provoacă pierderi de vieţi omeneşti.

Filmuletul zilei

opinii

Şerban Axinte şi anxietăţile sale

Nichita DANILOV

Şerban Axinte şi anxietăţile sale

Consider că nu e simplu să scrii un reportaj contemplându-ţi de pe marginea prăpastiei propriul tău abis existenţial în care simţi că luneci fără să găseşti un punct de echilibru.

Noii infractori

Dana ȚABREA

Noii infractori

În cadrul Maratonului dramaturgiei israeliene pe scene româneşti, derulat între 14 şi 16 aprilie, cele cinci teatre partenere (Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti, Teatrul Evreiesc de Stat, Teatrul „Toma Caragiu” Ploieşti, Teatrul „L.S. Bulandra” Bucureşti şi Teatrul de Stat din Constanţa), propun publicului, cu ocazia Zilei Naţionale a Israelului, montări ale pieselor unor autori israelieni de prestigiu, precum Edna Mazia, Hillel Mittelpunkt, Zadok Zemach, Savyon Liebrecht sau Hanoh Levin.

„Absolutismul” libertăţii de expresie

Michael ASTNER

„Absolutismul” libertăţii de expresie

Ultima întrebare a interviului (din Die Welt) luat de Mara Delius politologului Mark Lilla (despre care am scris săptămâna trecută) pune-n discuţie declaraţia unei critici a scrisorii deschise semnată anul trecut de 150 de intelectuali din SUA (majoritatea de stânga!, cum m-a asigurat la telefon un prieten…).

pulspulspuls

Un deştept Grămadă

Un deştept Grămadă

Până mai ieri, indiferent de guvern, PSD sau PNL, fostul dipotat local PMP Grămadă avea numai cuvinte de laudă despre orice ministru al Sănătăţii.

Caricatura zilei

Cu telefonu pe trecere

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.