Chiar dacă ereditatea joacă un rol important în apariţia sindromului, un stil de viaţă sedentar şi o alimentaţie nesănătoase se numără printre principalele cauze determinante.

Somnul este foarte important pentru sănătate, iar statisticile arată că foarte mulţi oameni nu dorm suficient.

În 2015, o echipă de cercetători coordonată de doctorul Tomohide Yahamda, diabetolog la Universitatea din  Tokyo, a demonstrat că există dovezi care asociază somnul de 60 de minute sau mai mult cu o creştere de 82% a riscului de a suferi de boli de inimă şi cu 27% de mortalitate.

Riscul de a suferi de diabet era cu 46% mai mari printre persoanele care dormeau la prânz mai mult de o oră şi cu 56% mai mare printre cei care aveau o senzaţie de oboseală excesivă în jurul prânzului. Totuşi, riscurile pentru aceste afecţiuni a scăzut dramatic în cazul în care persoanele care dormeau pentru mai puţin de 30 de minute.

Cercetarea coordonată de doctorul Yamada a analizat 21 de studii care au implicat peste 307 mii de subiecţi. Au fost colectate date despre senzaţia de somnolenţă din timpul zilei şi obiceiul de a dormi la prânz. Apoi au fost comparate răspunsurile subiecţilor cu istoricul afecţiunilor, fie că este vorba despre sindromul metabolic, diabet de tip 2 sau obezitate.

Astfel, riscurile de a dezvolta sindromul metabolic au crescut foarte mult la persoanele care dormeau la prânz peste 40 de minute. Riscul a crescut cu 50% în cazul celor care au dormit în jur de o oră şi jumătate în timpul zilei. La fel şi oboseala cronică din timpul zilei. Participanţii la stufiu care dormeau mai puţin de 30 de minute au prezentat un risc scăzut de dezvoltare a sindromului.

Fundaţia Naţională pentru Somn din SUA sugerează că o siestă de 20-30 de minute poate îmbunătăţi starea de alertă fără a duce la la accentuarea oboselii. 

csid.ro