Startul cu stângul
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

sambata, 18.09.2021

Advertorial

Startul cu stângul

GALERIE
Traian Dobre
  • Traian Dobre
- +

Încerc să găsesc un răspuns la întrebarea, sau la... observaţia unora dintre semenii pe care i-am auzit nu o dată vorbind despre continuarea „asediului economic“. Problema mi-a trezit  interes, aşa că am început să o disec. M-am întrebat însă de unde şi cu ce-aş putea porni pentru că, asemeni poate multora ca mine, m-am lăsat dus de val vreo douăzeci şi ceva de ani în speranţa că până la urmă lucrurile se vor aşeza pe adevăratul lor făgaş.

Am pornit-o, spun cei mai mulţi, cu stângul după evenimentele din decembrie ’89. Ţara a intrat într-o adevărată degringoladă socială şi economică, numai bună de prădat sub masca libertăţii şi aşa-zisei democraţii. Guvern după guvern a încurajat demolarea unei economii aflată zice-se, „în curs de dezvoltare“.

Să ne amintim de legile care vizau, vezi-Doamne, reparaţiile morale. Sub masca lor s-a retrocedat, privatizat ori vândut tot ce se afla în proprietatea statului, ori a unor organizaţii de grup sau profesionale. Trebuia şters de pe teritoriul ţării tot ce mai avea legătură cu regimul trecut. Şi ce n-a reuşit să treacă prin aceste procedee, s-a furat.

Greşeală? Poate că da! Nu pentru că întreaga economie a trecut „în mâna poporului“, în care de altfel s-a cam aflat vreo cincizeci de ani, ci pentru că din mai toată agoniseala neamului nu prea a mai rămas în proprietatea celor cărora li se spunea la un moment dat că „de-acum totul vă aparţine“.

Am avut parte de o politică şi un mod de administrare care a sărăcit ţara. Aşa a apărut nevoia contractării de împrumuturi de la diferitele instituţii financiare internaţionale şi necesitatea investiţiilor străine, a „investitorilor strategici“ pe mâna cărora a intrat încet, încet aproape tot ce a avut mai valoros neamul românesc: pământ, industrie, resurse, finanţe.

Dar lucrurile nu s-au oprit aici pentru că ţara încă mai are de pus câte ceva la mezat: instituţii de cercetare, turism, bogăţiile din adâncuri, chiar cu riscul de a nu ne mai simţi români pe aceste meleaguri. Deja parcă călcăm pe pământ străin în propria ţară! Am aderat la Uniune. Ei şi? Plătim cotizaţii ca să putem primi subvenţiile cele mai mici şi bani pentru investiţii, atât cât primim, pentru că niciodată nu se reuşeşte atragerea sumei alocate pentru noi. Poate că aşa trebuie! Şi când primim, trebuie să dăm banii doar pe ceea ce este „produs în Europa“. Adică în Uniune. Şi încă... cu vârf şi îndesat, cum se spune, pentru că, de, avem bani tot de la ei. Şi-apoi de unde, dacă la noi aproape nimic nu se mai produce?!

Şi aşa au ajuns românii la concluzia că ţara le este asediată economic. O adevărată blocadă. Nu mai poţi produce şi construi nimic prin propriile forţe. Arhitecţii şi inginerii noştri nu mai sunt buni, contractăm studii de fezabilitate cu alţii pentru care plătim mai mult decât valoarea investiţiilor respective. În plus cumperi de unde ţi se spune. Dacă vrem să mai existăm.

Mi-aduc aminte versurile din poezia „Noi vrem pământ“ şi mă gândesc la vrerea românilor dintotdeauna, români ce şi-au dorit să fie liberi şi stăpâni pe ce clădesc. Cine ştie ce-or mai vrea românii în condiţiile date, peste o lună, un an, sau peste mai mulţi?!

 Ing.dr.ec Traian Dobre


 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Grand Slam, povestea unei himere

Nicolae GRECU

Grand Slam, povestea unei himere

Singurătatea lui Djokovic, în faţa fileului şi a lui Medvedev, a fost definitorie cu un game înaintea finişului, când dârzul reprezentant al unui neam de luptători, a izbucnit în lacrimi.

Filmuletul zilei

opinii

Etimologicale pescăreşti (IV)

Eugen MUNTEANU

Etimologicale pescăreşti (IV)

Seria consideraţiilor etimologice din sfera mai largă a pescuitului este continuată de câteva cuvinte româneşti importante referitoare la ambarcaţiuni.

Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

pr. Constantin STURZU

Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

La mijlocul primei luni a anului bisericesc prăznuim Înălţarea Sfintei Cruci. Istoric vorbind, această sărbătoare aminteşte de două evenimente: găsirea Sfintei Cruci la Ierusalim de către Sfânta Împărăteasă Elena şi înălţarea ei în văzul tuturor în acea zi, dar şi pe 14 septembrie 335, imediat după sfinţirea primei Biserici a Învierii Domnului, zidită de Sfântul Împărat Constantin cel Mare, respectiv aducerea Sfintei Cruci înapoi în Ierusalim, pe 14 septembrie 630, după ce a fost recuperată de la perşi de către împăratul bizantin Heraclius.

Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

Democraţia liberală din Statele Unite ale Americii şi Anglia a fost influenţată pozitiv de impactul diverselor „religii ale raţiunii”, precum deismul sau teismul. Acestea au jucat un rol de mediator între sistemul socio-politic al teoriei raţionale a drepturilor naturale şi cel religios. Aceste noi religii seculare nu reprezentau decât contracţii instituţionale ale religiilor tradiţionale, născute prin acţiunea revoluţiilor franceză şi americană. 

pulspulspuls

O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

Apropo de congresul liberal cu alegeri de lider care bate la uşă, ce va fi de azi egzact într-o săptămână, cică printre unii liberalii mai vechi se vorbeşte că jocurile ar fi deja făcute, iar Cîţu ar avea deja cam două treimi din voturi de partea lui.

Caricatura zilei

PNDL3

Editia PDF

Bancul zilei

- Ioane, ce tot strâmbi din nas la sarmalele mele? Nu sunt bune? - Ba da, Marie, sunt bune, dar toti ceilalti din sala de (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.