Numărul pacienților cu cancer a crescut cu 50% în ultimele două decenii în Europa. Astăzi, 1 din 4 cetățeni europeni moare din cauza cancerului, iar până în 2040 vor fi diagnosticați încă 775.000 de pacienți, conform studiului „Comparator Report on Cancer in Europe 2019”, elaborat de Institute of Health Economics din Suedia. Conform datelor din registrul Globocan 2020 (la nivelul anului 2018, date ce provin doar din două registre regionale, Cluj și Timișoara), România a înregistrat 98.886 noi cazuri de cancer, cele mai frecvente fiind cancerul de plămâni, colorectal, de sân și de prostată. Din nefericire, conform acelorași date, peste 54.000 de români și-au pierdut viața din cauza cancerului.
Pandemia de COVID-19 a înrăutățit situația pacienților cu cancer atât la nivel național, cât și internațional, prin întârzierea diagnosticării și tratamentului necesar acestora.
Terapiile celulare și genice ar putea conduce la creșterea semnificativă a supraviețuirii și a calității vieții
Deși Europa suportă o sarcină semnificativă a poverii globale a cancerului, programele de prevenție și detecție timpurie, incluzând screeningul s-au dovedit strategii eficiente pentru reducerea acesteia.
Astăzi, peste 40% din tipurile de cancer sunt prevenibile. Cu ajutorul științei și al inovării medicale de la mijlocul anilor î90, mortalitatea din cauza cancerului este într-un declin constant, în paralel cu creșterea numărului de supraviețuitori și a calității vieții acestora. Medicamentele inovatoare permit creșteri semnificative ale ratei de supraviețuire la 5 ani pentru anumite cancere: în cancerul pulmonar, cel mai frecvent tip de cancer, supraviețuirea la 5 ani a crescut cu 26% în ultimii 10 ani; supraviețuirea la 5 ani a crescut pentru cancerul de piele metastatic de la 5% la 50% (în perioada 2004-2014); 70% din pacienții cu cancer colorectal sunt în viață la 5 ani de la diagnosticare în Islanda, țara cu cea mai mare rată de supraviețuire din UE pentru acest cancer. Apariția imunoterapiei și descoperirea unor terapii celulare și genice permit speranța justificată într-o îmbunătățire semnificativă a supraviețuirii și calității vieții.
În țările membre UE implementarea acestor programe nu este uniformă și depinde de politicile în vigoare din fiecare stat, de organizarea asistenței medicale și a resurselor disponibile. În 2020, Comisia Europeană a conștientizat importanța unei abordări integrate și structurate a cancerului la nivelul UE care să permită reducerea inegalităților pe teritoriul european și a lansat elaborarea unui Plan European integrat.
Acest plan este structurat în jurul a 4 piloni: prevenția, diagnosticul precoce și screeningul, tratamentul și urmărirea post-tratament pentru creșterea calității vieții pacienților, iar forma finală a acestui plan a fost publicată pe 3 februarie 2021. Toate statele membre ale Uniunii Europene sunt invitate să implementeze adaptat contextului local recomandările planului.
Fiecare zi contează
La nivelul României s-au făcut progrese în accesul la tratamente inovatoare și serviciile medicale. Totuși, țara noastră se situează, în continuare, pe ultimele poziții în clasamentul de la nivel european, în privința prevenirii, diagnosticării precoce, tratării și supraviețuirii persoanelor cu cancer.
”Dacă ne referim la cancerul mamar sau de col uterin, mi-aș dori ca femeile să poată beneficia de un program național de screening. Este extraordinar de important, pentru că, din păcate, și astăzi, când ar trebui să vorbim de vindecare în cazul celor două cancere, ajung la noi femei cu metastaze. Și este trist pentru că, în acel moment, șansele lor de supraviețuire, nu de vindecare, sunt minime. De ce se ajunge în această situație? Din cauza lipsei acelui screening de care vă vorbeam dar și a lipsei de educație sanitară, sensibil mai evidentă în mediul rural. Multe femei nu știu nici acum că trebuie să-și examineze singure sânii și, la orice modificare pe care o constată, să meargă la medic. De exemplu, sunt femei care nu și-au făcut niciodată o ecografie mamară sau o mamografie, care nu sunt dureroase, dar care le pot salva viața. În acest sens, sperăm, în continuare, în colaborarea cu medicii de familie, care să le recomande acest lucru și să le învețe cum se face autopalparea. Mă gândesc că și educația sanitară făcută în școli ar putea reprezenta un factor important de informare a tinerilor privind problemele medicale cu care se pot confrunta”, a explicat Prof. Emerit Univ. Dr. Mircea Onofriescu, Șef Clinică Obstetrică I, de la Maternitatea ”Cuza Vodă” din Iași.
Potrivit studiului WAIT 2020 (care a inclus 34 de țări din EU și restul Europei) publicat de EFPIA, din 43 de medicamente oncologice care au primit autorizație de punere pe piață (APP) de la Agenția Europeană a Medicamentului în perioada 2014-2018, la nivelul datei de 1 ianuarie 2020, în România doar 1 din 3 pacienți benficiază de acestea, față de media europeană de 1 din 2 pacienți. Durata mediană de așteptare între emiterea APP de Agenția Europeană a Medicamentului și rambursarea în România este de 808 zile pentru medicamentele oncologice.
În ceea ce privește numărul noilor cazuri de cancer depistate în România, potrivit Globocan 2020, pe primul loc se situează cancerul colorectal, cu 12.938 de cazuri (13.1%), urmat de cancerul pulmonar, 12.122 cazuri (12.3%), apoi de sân – 12.085 cazuri (12.2%) și de prostată 8.055 (8.1%). Cele mai frecvente tipuri de cancer din România sunt cancerul mamar, pulmonar, colorectal și de prostată, au atras atenția participanții la dezbaterea ”Fighting Cancer360”.
”Nu s-a vorbit foarte mult în spațiul public despre cancerul de prostată. Un cancer care reprezintă a doua neoplazie la bărbați în Europa și prima în Statele Unite ale Americii. În România îmi este greu să vă spun cum ne situăm, pentru că nu există screening și, deci, statistici, în acest sens. Puține persoane știu, de exemplu, că în cazul cancerului de prostată factorul genetic este important. Riscul de a face o astfel de formă de neoplazie este de 4 ori mai mare în familiile în care s-a depistat un astfel de cancer, decât în populația generală. De aceea, este foarte important ca toți bărbații cu vârsta peste 50 de ani să facă tușeu rectal și o analiză de sânge (PSA) care poate ajuta la instituirea unui diagnostic precoce dar care poate fi și un marker de orientare care să ne arate cum poate evolua boala în timp”, a menționat Prof. Univ. Dr. Cătălin Pricop, medic primar urolog, Spitalul ”C.I. Parhon”, președintele Asociației Urologilor din Iași.
Potrivit statisticilor internaționale, la nivel european 40% din populatie ar putea fi afectată de un cancer, iar 20% dintre cancerele existente la nivel global sunt rare.
”Lipsa unui Plan Național de Cancer, care să prevadă existența registrelor de pacienți si a unor campanii susținute de screening, face să înregistrăm, în continuare prea multe decese. Mai mult decât atât, în această perioadă pandemică, existența Planului de Cancer ar fi permis gestionarea mult mai eficientă a afecțiunilor oncologice. Știm cu toții că accesul pacienților la servicii medicale în ultimul an a fost drastic afectat”, a afirmat Cezar Irimia, președinte Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC).
”Problemele care afectează pacienții cu cancere rare sunt numeroase: lipsa unui registru de pacienți, lipsa terapii inovatoare și a unor metode avansate de diagnosticare a cancerelor rare, nu există un traseu al pacienților foarte clar pentru toată lumea, numarul insuficient al centrelor de expertiză, etc. Împreună cu Organizația europeană de boli rare, Alianța Națională pentru Boli Rare și-a prezentat poziția Comisiei Europene încă de anul trecut și au fost introduse 10 măsuri importante pe domeniul cancerelor rare în Planul European de Cancer. 1 din 5 pacienți din Europa este diagnosticat cu o formă rară de cancer: mielom, leucemii, carcinoame, tumori neuroendocrine, toate cancerele la copii. Există aproape 200 de cancere rare diferite și trebuie abordate specific”, a afirmat și Dorica Dan, președinte Asociația Română de Cancere Rare (ARCRARE).
Accesul la tratament
”Accesibilitatea la tratamente, în special când vorbim de pacienți oncologici, a fost și rămâne o provocare la nivel global. Este adevărat, față de acum 20 de ani pacienții oncologici au la dispoziție o gamă mult mai largă de medicamente, drept rezultat al cercetării farmaceutice. Astăzi vorbim de concepte precum imunooncologie, medicină genomică, medicină personalizată, ale căror aplicații în practică deja încep să apară”, a afirmat dr. Nicolae Fotin, fost președinte al Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), medic epidemiolog.
Potrivit unui studiu realizat în 2020, în perioada 2014- 2018 au fost aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului 172 de medicamente, 43 fiind oncologice. În România, din cele 43 molecule, au fost aprobate spre rambursare 15 molecule, față de media UE de 24, cu durata medie de 808 zile până când medicamentele au ajuns efectiv la pacient. În ceea ce privește medicamentele orfane (care se adresează bolilor rare), în aceeași perioadă au fost aprobate de EMA 54 molecule, iar 12 au fost rambursate și în România, cu o medie de 898 zile.