Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Ştefan Hell, laureat al Premiului Nobel, conferenţiază la Academia Română

GALERIE
tefan Hell
  • tefan Hell
- +

Ştefan Hell, membru de onoare al Academiei Române şi laureat al Premiului Nobel, va conferenţia la Academia Română, joi, în calitate de invitat special al simpozionului internaţional „Biodinamica - o abordare transdisciplinară“.

Conferinţa având tema „MINFLUX and MINSTED provide molecule-scale resolution in fluorescence microscopy“ va fi susţinută în Aula Academiei Române, începând cu ora 9.00 şi va deschide prima zi a lucrărilor simpozionului.

Simpozionul „Biodinamica - o abordare transdisciplinară“/ „Biodynamics - A Transdisciplinary Approach“, organizat în perioada 19-21 mai 2022 de Centrul Internaţional de Biodinamică, în parteneriat cu Academia Română, marchează douăzeci de ani de la înfiinţarea institutului şi are un dublu scop: (1) consolidarea unui pol de excelenţă transdisciplinară în biodinamică şi în domenii conexe pentru accelerarea inovării în analiza multidimensională, cu înaltă rezoluţie spaţială, a dinamicii celulare şi (2) lansarea iniţiativei de agregare a unor grupuri de cercetare pentru abordarea provocărilor biomedicale majore. Programul manifestării este disponibil la adresa https://sites.google.com/view/biodynamics2022/home.

Ştefan Walter Hell, fizician german de origine română, născut în 1962, la Arad, a fost ales membru de onoare al Academiei Române în 2012, cu doi ani înainte de a fi distins cu Premiul Nobel pentru chimie „pentru dezvoltarea microscopiei fluorescente cu super-rezoluţie“, împreună cu fizicianul Eric Betzig şi chimistul William E. Moerner, ambii din SUA.

Admis, în 1977, la Liceul „Nikolaus Lenau“ din Timişoara, după cursuri primare urmate la Sântana, judeţul Arad, şi-a continuat studiile în Germania, unde a emigrat împreună cu familia în anul 1978. A studiat chimia la Universitatea din Heidelberg, iar în 1990 a obţinut doctoratul cu o teză despre reprezentarea microstructurilor transparente în microscopul confocal.

În perioada 1991-1993 a lucrat la European Molecular Biology Laboratory, Heidelberg, unde a reuşit să demonstreze practic principiul microscopiei 4Pi şi să îmbunătăţească considerabil rezoluţia în profunzime.

Din 1993 a fost şef de echipă în departamentul de fizică medicală la Universitatea Turku din Finlanda, unde a dezvoltat principiul microscopului STED, microscop de fluorescenţă. În paralel, între 1993 şi 1994, a activat ca „Visiting Scientist“ în departamentul Engineering Science de la Universitatea Oxford. În 1996 a obţinut calificarea postdoctorală, devenind profesor universitar, iar din 1997 lucrează la Institutul „Max Planck“ pentru chimie biofizică din Göttingen, unde s-a axat pe cercetări în domeniul microscopiei optice. Din anul 2002 este directorul acestui prestigios institut.

În 2003 a devenit şef al secţiei de microscopie optică de mare rezoluţie din cadrul Centrului German de Cercetare a Cancerului (Deutsches Krebsforschungszentrum, DKFZ).

Lucrările sale tratează probleme de pionierat în domeniul microscopiei optice de superrezoluţie, cu largi aplicaţii în nanoştiinţe şi nanotehnologii. Are o contribuţie decisivă în „spargerea“ limitei de rezoluţie, dată de difracţie şi reprezentată prin formula descoperită de Abbe în 1873. În acest sens, microscopul 4Pi reprezintă prima sa mare realizare (1993-1994), care a condus la obţinerea unei rezoluţii de ordinul a 100 nm, corespunzând unui spot focal sferic de câteva ori mai mic decât cel obţinut în microscopia confocală.

O altă descoperire importantă (1999-2000) este microscopia cu baleiaj laser bazată pe golire prin emisie stimulată (STED - Stimulated Emmision Depletion), iniţiind un domeniu de cercetare în microscopie ce are implicaţii enorme în cercetările biologice, pornind de la înţelegerea fenomenelor biologice fundamentale la scară nanoscopică. 

Rezultatele cercetărilor sale sunt publicate în sute de lucrări ştiinţifice, în reviste de mare prestigiu, cum ar fi „Nature Biotechnology“, „Nature Methods“, „Science“ ori „Journal of Cell Biology“.

Distins cu Premiul Comisiei internaţionale de optică (2000), Premiul „Helmholtz“ pentru metrologie (2001), Premiul pentru inovare al Fundaţiei „Leibinger“ (2002), Premiul „Carl‐Zeiss“ pentru cercetare oferit de fondul „Ernst‐Abbe“ (2002), premiile „G. Daimler“ şi „K. Benz“ din partea Academiei de Ştiinţe Brandenburg din Berlin (2002-2004), Premiul pentru inovare oferit de preşedintele Germaniei (2006), Premiul „Cozzarelli“ al Academiei Naţionale de Ştiinţe din S.U.A. (2006), Premiul „Julius Springer“ pentru fizică aplicată (2007), Premiul „Gottfried Wilhelm Leibniz“ oferit de Societatea de Cercetare din Germania (2008), Premiul „Otto Hahn“ pentru fizică (2009), Premiul european „Körber“ pentru ştiinţă (2011), Premiul „Gothenburg Lise Meitner“ (2011), Premiul „Meyenburg“ pentru cercetători în domeniul cancerului (2011). Preşedinţia României i-a conferit Ordinul Naţional „Coroana României“ în grad de Comandor (2015).

Profesorul Ştefan Hell a păstrat legătura cu România şi a întreţinut strânse legături cu specialiştii români. În 2012 a participat la Conferinţa internaţională „Micro‐to nano‐Photonics“, organizată de Academia Română, şi a fost oaspetele Institutului de Fizică Nucleară de la Măgurele, precum şi al Institutului de Biochimie al Academiei. Din acelaşi an este membru în colectivul de redacţie al revistei „Romanian Reports in Physics“, editată de Academia Română.

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri