anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

duminica, 05.07.2020

Steve Bannon şi coagularea dreptei dure europene

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Alegerile europarlamentare viitoare ar trebui să fie un test important al vitalităţii formaţiunilor naţionaliste şi populiste ale dreptei dure de pe continentul nostru.

Rezultatele foarte bune de la scrutinul din 2014, la care criza economico-financiară şi răspunsurile controversate de politică publică ale guvernelor au contribuit în foarte mare măsură, pot fi o trambulină eficace pentru 2019. Între timp a apărut o nouă sursă de profit pentru populişti: migraţia dinspre Orientul Mijlociu şi Africa de Nord (plus, din nou, răspunsurile discutabile ale guvernelor). E adevărat că partidul lui Nigel Farage iese din ecuaţie după Brexit, dar viitorul Parlament European ar trebui să găzduiască un grup consistent de populişti de dreapta. Sau două mai mici, dacă se va menţine tiparul din actuala legislatură.

În acest context ar trebui plasată şi recenta iniţiativă de coagulare a dreptei dure europene lansată de Steve Bannon, fost consilier al preşedintelui Trump şi unul dintre exponenţii cei mai vocali ai aşa-numitei „drepte alternative“ (alt-right). Dincolo de stilul de exprimare al personajului, regăsim idei de organizare relativ convenţionale: elementul de tip „Soros“ (recunoscut de însăşi autorul propunerii), cel inspirat de relaţiile între grupurile politice europene şi fundaţiile sau think tank-urile asociate, plus o sumă de experienţe naţionale, în primul rând cea americană. Domnul Bannon speră, probabil, că profesionalizarea activităţii va aduce şi fonduri mai consistente în vistieria naţionalist-populiştilor. Se ştie, aceştia întâmpină frecvent probleme de finanţare, ceea ce nu face decât să-i motiveze şi mai mult în atacurile împotriva elitelor financiare „cosmopolite“ şi „corupte“.

Desigur că va fi interesant de urmărit cine se va erija în port-drapel al patriotismului românesc, de aşteptat fiind să apară chiar o mini-competiţie. În ultimii ani, niciunul dintre partidele care au încercat să joace explicit cartea naţionalist-populistă nu a avut succes. Partidele tradiţionale, mai ales cele din actualul arc guvernamental, au reuşit să integreze şi să menţină în rândul propriului electorat alegători care, în teorie, ar constitui ţinte foarte bune pentru mesajele de tip Steve Bannon. Nu putem discuta aici despre cauzele acestei situaţii, dar merită să observăm că în ultimii ani nu a apărut niciun „antreprenor“ politic care să preia într-o manieră tranşantă, chiar antisistem, mesajul suveranităţii şi identităţii.

Nu ştim dacă domnul Bannon va ajunge să-şi ducă la bun sfârşit proiectul. Formaţiunile dreptei dure de pe continent pot coopera într-o arie limitată de teme politice, dar există şi multe subiecte care le despart. Mai mult, ceea ce doreşte fostul consilier al preşedintelui Trump este o „mişcare“ în sensul propriu al termenului, fără structuri organizaţionale prea stufoase care să blocheze fluxurile de energie şi creativitate, dar suficient de omogenă şi de profesionistă. Tocmai aici va interveni principala dificultate: acolo unde au ajuns la putere (sau foarte aproape de ea), forţele naţionalist-populiste par mai puţin interesate să se înfăţişeze ca membri ai unei „Internaţionale“ de tip nou. Figuri precum Viktor Orbán sau Marine Le Pen pot fi surse de legitimitate pentru liderul unui partid mic, care încearcă să realizeze străpungerea în ţara lui, dar nu şi pentru cineva ca Matteo Salvini sau Heinz-Christian Strache, care fac parte din coaliţiile guvernamentale.

Pe măsură ce participarea la putere a devenit realitate – sau, oricum, nu mai este o ipoteză de domeniul fantasticului – mesajul naţionalist-populiştilor tinde să se atenueze. Chiar dacă nu îşi schimbă concepţia despre lume şi viaţă, ajung să o exprime mai puţin tranşant. Trebuie să sugereze alegătorilor că lucrurile pot fi rezolvate şi vor fi rezolvate, dacă partidul va primi sprijin. Apoi, chiar numele partidelor se pot schimba, în încercarea de a lăsa în urmă părţi mai puţin convenabile din trecutul politic – este cazul formaţiunilor din Italia şi Franţa, două dintre cele mai importante pe plan european.

Din aceste motive – dar nu doar din aceste motive – iniţiativa domnului Bannon merită urmărită cu interes, dar cu o doză sănătoasă de scepticism. Naţionalist-populiştii europeni ar putea avea în continuare succes în Uniunea Europeană (alegerile din 2019) sau pe plan naţional, dar cooperarea multilaterală nu va juca un rol extraordinar de important.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Pornind de la o amintire cu Ionuţ Popa

Nicolae GRECU

Pornind de la o amintire cu Ionuţ Popa

Fotbalul nu trebuie să mai suporte umilinţa vasalităţii faţă de vremelnici politruci pe post de suzerani.

Filmuletul zilei

opinii

Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (I)

Eugen MUNTEANU

Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (I)

Sunt evenimente sau întâmplări în viaţa fiecăruia dintre noi care ni se imprimă definitiv în memorie datorită semnificaţiei speciale pe care le‑o acordăm. Un asemenea eveniment este, în opinia autorului, cel evocat în rândurile următoare.

Silueta oraşului

arh. Ionel OANCEA

Silueta oraşului

Prima poveste a oraşului, scrisă în secolele XII-X înainte de Hristos, este despre ideea turnului până la cer construit pentru faimă. 

Teologie cu linguriţa (IV)

pr. Constantin STURZU

Teologie cu linguriţa (IV)

Statul are datoria de a veghea la sănătatea cetăţenilor, dar şi de a respecta legi precum cea care vorbeşte despre un "mod autonom" în care se organizează cultele. Nici o reglementare a autorităţilor nu poate aduce atingere unor adevăruri de credinţă, decât dacă se încalcă această "autonomie". Ideea că interesul public poate justifica intervenţia statutului în chestiuni de ordin religios nu este nouă. 

pulspulspuls

Iacătă politichia pe cai mari, cu sticla de whisky în mână

Iacătă politichia pe cai mari, cu sticla de whisky în mână

Să începem cu sfârşitul pe astăzi, stimaţi telespectatori, şi să vă oferim ceva de la Bucale, una bucată postare frumoasă a unui bun amic, abil cunoscător al sforăriilor din partidoi. 

Caricatura zilei

Munca în vremea pandemiei

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.