Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Steve Bannon şi coagularea dreptei dure europene

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Alegerile europarlamentare viitoare ar trebui să fie un test important al vitalităţii formaţiunilor naţionaliste şi populiste ale dreptei dure de pe continentul nostru.

Rezultatele foarte bune de la scrutinul din 2014, la care criza economico-financiară şi răspunsurile controversate de politică publică ale guvernelor au contribuit în foarte mare măsură, pot fi o trambulină eficace pentru 2019. Între timp a apărut o nouă sursă de profit pentru populişti: migraţia dinspre Orientul Mijlociu şi Africa de Nord (plus, din nou, răspunsurile discutabile ale guvernelor). E adevărat că partidul lui Nigel Farage iese din ecuaţie după Brexit, dar viitorul Parlament European ar trebui să găzduiască un grup consistent de populişti de dreapta. Sau două mai mici, dacă se va menţine tiparul din actuala legislatură.

În acest context ar trebui plasată şi recenta iniţiativă de coagulare a dreptei dure europene lansată de Steve Bannon, fost consilier al preşedintelui Trump şi unul dintre exponenţii cei mai vocali ai aşa-numitei „drepte alternative“ (alt-right). Dincolo de stilul de exprimare al personajului, regăsim idei de organizare relativ convenţionale: elementul de tip „Soros“ (recunoscut de însăşi autorul propunerii), cel inspirat de relaţiile între grupurile politice europene şi fundaţiile sau think tank-urile asociate, plus o sumă de experienţe naţionale, în primul rând cea americană. Domnul Bannon speră, probabil, că profesionalizarea activităţii va aduce şi fonduri mai consistente în vistieria naţionalist-populiştilor. Se ştie, aceştia întâmpină frecvent probleme de finanţare, ceea ce nu face decât să-i motiveze şi mai mult în atacurile împotriva elitelor financiare „cosmopolite“ şi „corupte“.

Desigur că va fi interesant de urmărit cine se va erija în port-drapel al patriotismului românesc, de aşteptat fiind să apară chiar o mini-competiţie. În ultimii ani, niciunul dintre partidele care au încercat să joace explicit cartea naţionalist-populistă nu a avut succes. Partidele tradiţionale, mai ales cele din actualul arc guvernamental, au reuşit să integreze şi să menţină în rândul propriului electorat alegători care, în teorie, ar constitui ţinte foarte bune pentru mesajele de tip Steve Bannon. Nu putem discuta aici despre cauzele acestei situaţii, dar merită să observăm că în ultimii ani nu a apărut niciun „antreprenor“ politic care să preia într-o manieră tranşantă, chiar antisistem, mesajul suveranităţii şi identităţii.

Nu ştim dacă domnul Bannon va ajunge să-şi ducă la bun sfârşit proiectul. Formaţiunile dreptei dure de pe continent pot coopera într-o arie limitată de teme politice, dar există şi multe subiecte care le despart. Mai mult, ceea ce doreşte fostul consilier al preşedintelui Trump este o „mişcare“ în sensul propriu al termenului, fără structuri organizaţionale prea stufoase care să blocheze fluxurile de energie şi creativitate, dar suficient de omogenă şi de profesionistă. Tocmai aici va interveni principala dificultate: acolo unde au ajuns la putere (sau foarte aproape de ea), forţele naţionalist-populiste par mai puţin interesate să se înfăţişeze ca membri ai unei „Internaţionale“ de tip nou. Figuri precum Viktor Orbán sau Marine Le Pen pot fi surse de legitimitate pentru liderul unui partid mic, care încearcă să realizeze străpungerea în ţara lui, dar nu şi pentru cineva ca Matteo Salvini sau Heinz-Christian Strache, care fac parte din coaliţiile guvernamentale.

Pe măsură ce participarea la putere a devenit realitate – sau, oricum, nu mai este o ipoteză de domeniul fantasticului – mesajul naţionalist-populiştilor tinde să se atenueze. Chiar dacă nu îşi schimbă concepţia despre lume şi viaţă, ajung să o exprime mai puţin tranşant. Trebuie să sugereze alegătorilor că lucrurile pot fi rezolvate şi vor fi rezolvate, dacă partidul va primi sprijin. Apoi, chiar numele partidelor se pot schimba, în încercarea de a lăsa în urmă părţi mai puţin convenabile din trecutul politic – este cazul formaţiunilor din Italia şi Franţa, două dintre cele mai importante pe plan european.

Din aceste motive – dar nu doar din aceste motive – iniţiativa domnului Bannon merită urmărită cu interes, dar cu o doză sănătoasă de scepticism. Naţionalist-populiştii europeni ar putea avea în continuare succes în Uniunea Europeană (alegerile din 2019) sau pe plan naţional, dar cooperarea multilaterală nu va juca un rol extraordinar de important.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri