
Căcaina, Împuțita, Puturosu, Râioasa – O analiză a ciudatei rețele hidrografice din județul Iași: de la 2 la 211 km per curs de apă

În albii lungi de la 2 la 211 km, în județul Iași sunt peste 200 de cursuri de apă. Unele râuri au denumiri dintre cele mai hazlii: Împuțita, Puturosu, Râioasa.
Două bazine hidrografice „udă” județul Iași: Siretul, în vest, și Prut-Bârlad, în partea estică. Fiecare dintre aceste râuri au mai mulți afluenți – inventariați (la propriu) de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. În total, județul este străbătut de peste 200 de cursuri de apă. Cele mai mari sunt Prutul și Siretul, iar de multe dintre cele mai mici a auzit puțină lume, doar cei din partea locului. De la Administrația Bazinală de Apă Siret am aflat care sunt aceste cursuri: Stroiești (2 km), Umbrari (3 km) și Albuia (4 km lungime). Pe de altă parte, dacă Siretul are nevoie de 76 km ca să curgă prin județul Iași, Prutului îi trebuie nu mai puțin de 211 km, potrivit Serviciului de Gospodărire a Apelor Iași. Și albia Jijiei măsoară 131 km în lungime.
Multe râuri au numele localităților prin care sau pe lângă care trec: Balciu, Bârnova, Cotnari, Dobrovăț, Lețcani, Moșna, Rediu, Valea Adâncă. Altele sună hilar: Gâmboasa (se varsă în Sinești), Împuțita (Buhalnița), Puturosu (Jijia), Râioasa (Prut), Vulpoiul (Bahlui) sau râul Zoii (Sacovăț).
De la zoaie la Căcaina
Căcaina este numele popular, mai vechi, al râului Șorogari. Vechiul curs de apă cu rol de canal colector al dejecțiilor măsoară 21 km, dar ultimii 3 dispar în subteran, de la intrarea în Iași (intersecția bd. C.A. Rosetti cu străzile Albineț și Brândușa) până la vărsarea în Bahlui lângă Podul Tudor Vladimirescu.
La sfârșitul sec. XIX, un pod de fier a fost ridicat peste acest râu în zona care astăzi poartă numele fostei construcții (podul a dispărut de mult), iar la începutul secolului trecut administrația orașului a decis canalizarea întregului curs și construirea arterei pe care o cunoaștem astăzi sub numele bd. Rosetti și bd. Vladimirescu.
Ape mici în lacuri mari
Dar prin Iași mai trec încă șapte râuri. Cel mai cunoscut e de departe Bahluiul. Deși mic la intrarea în județul Iași – un debit mediu de nici jumătate de metru cub/ secundă – râul este pus să umple două acumulări, la Pârcovaci și la Tansa/ Belcești.
Sunt râuri și mai mici, cum e Ciricul, doar 17 km lungime și un debit mediu de 100 de litri/secundă, care are de umplut cinci lacuri: Dorobanț, Aroneanu, Ciric I și II și Veneția/ Ciric III. De altfel, municipiul este înconjurat de acumulări: la Podu Iloaiei, la confluența râurilor Bahluieț și Valea Oii, la Cucuteni (Lețcani), pe râul Voinești, la Rediu, pe râul cu același nume, la Ciurea, pe Nicolina. Acesta din urmă este cel mai cunoscut afluent al Bahluiului, deși albia măsoară numai 20 km. Mai e însă „o Nicolină” care se varsă în Bahlui, în zona Hârlăului.
Mai mică decât Nicolina este Vămășoaia, 12 km. Înainte să ajungă să se verse în Bahlui, în zona fostei gropi de gunoi a orașului (lângă Tomești), Vămășoaia străbate cartierul Bucium și are la rândul ei doi afluenți: Vlădiceni și Doi Peri.
În fine, al optulea râu ajunge în municipiul Iași doar ca să se verse în Bahlui – după ce umple un lac de acumulare care, la fel ca Lacul Aroneanu, se face tot mai mic: Rediu.
Planurile (ne)uitate de amenajare a Bahluiului și Nicolinei
Cu excepția Bahluiului, care s-a schimbat „la față” prin betonarea albiei, celelalte cursuri de apă din municipiu au rămas la fel de zeci de ani. Așa cum se știe, albia majoră – cea înierbată a Bahluiului e loc de promenadă, chiar așa neamenajată cum este. Planurile de amenajare sunt vechi din vremea primarului Gheorghe Nichita, dar niciodată discutate concret. Dacă ar fi fost puse în practică, albia râului ar fi fost prevăzută cu ecluze pentru menținerea unui nivel al apei suficient pentru bărci și hidrobiciclete.
Până și podurile care ar fi trebuit să traverseze intersecția Podu-Roș de-a lungul râului s-au lovit inițial de faptul că era nevoie de piloni în albia betonată cu bani europeni. Apoi, după expirarea garanției lucrării respective, au fost uitate.
Actualul primar a menționat în câteva rânduri că albia Nicolinei va fi acoperită, iar râul va intra în subteran, ca și Căcaina/Șorogari, dar și acest plan a rămas doar pe hîrtie.
Publicitate și alte recomandări video