Știți de unde vine numele munților Carpați? RECORDURI

Munţii Carpaţi se întind pe 1.500 de kilometri, iar numele lor vine de la tribul de daci al Carpilor. Se spune că acest trib trăia în Moldova, în Carpaţii Orientali. Numele acestora vine de la un cuvânt indo-european care înseamnă piatră. Carpaţii se întind pe teritoriul a opt state europene: Austria, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina, România şi Serbia. Altitudinea maximă este pe Vârful Gerlachovski  (2.655 de metri), din lanţul muntos Tatra, din Slovacia. În Româna, Carpaţii sunt împărţiţi în trei mari lanţuri: Orientali, Meridionali şi Occidentali.  Pe teritoriul ţării noastre cel mai înalt vârf este Moldoveanu (2.544 de metri) din Munţii Făgăraş, al cărui nume are o poveste interesantă. În cea mai mare parte a lor,

Carpaţii Româneşti s-au format cu milioane de ani în urmă prin încreţirea şi ridicarea treptată a straturilor pământului. Recordurile Carpaţilor Peste 800 de kilometri, din cei 1500 pe care se întind Munţii Carpaţi sunt în România. Acest lanţ muntos acoperă, practic, o treime din ţara noastră. În Carpaţii din România există peste 12.000 de peşteri, iar 76 dintre ele au o lungime mai mare de doi kilometri. Cea mai adâncă Peşteră este Izvorul Tăuşoarelor din Munţii Rodnei. Ea coboară la 415 metri sub nivelul mării. În Munţii Carpaţi există singurul lac vulcanic din România, lacul Sfânta Ana, un loc plin de legendă şi unde muntele anunţă cum va fi vremea. În munţii Carpaţi există cei mai mulţi lupi, urşi bruni şi lincşi din Europa.

În Munţii Carpaţi există şi cel mai mic oraş al României, Tuşnadul renumit pentru apele minerale vindecătoare. În Munţii Carpaţi se află şi cel mai mic oraş din ţară, Băile Tuşnad, renumit pentru apele minerale terapeutice. Tot în Carpaţi, în depresiunea Braşovului, s-a înregistrat la 25 ianuarie 1942 şi cea mai scăzută temperatură din ţară, -38,5 grade Celsius.

Munţii Carpaţi ascund mai multe formaţiuni din piatră şi rocă, dar modul în care ele s-au format rămâne încă un mister. Cele mai spectaculoase sunt Babele şi Sfinxul din Munţii Bucegi, Moşul şi cei 12 Apostoli din Munţii Călimani, Creasta Cocoşului din Munţii Gutâi, dar şi Tigăile din Munţii Ciucaş. De-a lungul anilor în jurul Sfinxului şi al Babelor s-au format mai multe mituri care le-au transformat într-o veritabilă atracţie turistică. Una dintre cele mai îndrăzneţe teorii este aceia că Atlasul din Mitologia Greacă ar fi Vârful Omu şi că însuşi Prometeu a fost prins de o stâncă de aici. Se mai spune că Sfinxul şi Babele au fost făcute de daci, teorie alimentată de faptul că Stinxul seamănă cu un cap de dac.

Sfinxul din Bucegi are aceeaşi ânălţime cu Sfinxul din Gizeh, fapt care alimentează ideea că Sfinxul nu este o creaţie a naturii sau a extratereştrilor, ci a fost sculptat de mâna omului. Se mai spune că ar reprezenta o zeitate din vremuri de mult apuse.   Geologogii sunt de acord că oamenii nu au nicio legătură cu aceste stânci şi spun că natura este responsabilă. Sfinxul şi Babele s-au format în urma erodării muntelui ale cărui stânci au fost roase de vânt şi ploaie şi de sute de ani în care muntele a înghetat şi s-a dezgheţat. Practic, natura este responsabililă pentru forma Babelor şi a Sfinxului. „Au fost multe legende de-a lungul timpului, dar este clar că Babele şi Sfinxul au apărut ca o acţiune a naturii, a vântul şi a ploii, a eroziunii în timp a strâncilor. Asta nu ne opreşte, însă, să spunem că sunt unice şi de o frumuseţe extraordinară, adevărate repere ale turismului în vârf de munte“, a spus geologul Andrei Turdean.

Rezervaţia 12 Apostoli, una dintre cele mai frumoase destinaţii turistice din Munţii Călimani, este recomandată turiştilor interesaţi de misterele naturii. Aici natura a săpat în stâncă monumente megalitice despre care se spune că reprezentau divinăţile vremii. În accepţiuniea creştine strâncile au preluat denumirea de 12 Apostoli. În fiecare an în 29 iunie de sărbătoarea celor 12 apostoli, localnicii urcă pe munte să-i sărbătorească.

Publicitate și alte recomandări video