Stresul în muncă (P)
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

miercuri, 19.01.2022

Stresul în muncă (P)

GALERIE
Stresul in munca ziar
  • Stresul in munca ziar
- +

Specialiștii Serviciului de Prevenire și Protecție IAȘISTING vă reamintesc că orice muncă poate fi periculoasă!

Cu toate că există nenumărate cazuri în care locul de muncă este unul plăcut, în care mergi cu plăcere, există totuși anumiți factori care intervin în activitatea de rutină și provoacă, ceea ce specialiștii numesc boala secolului: STRESUL. Nu este o boală în sine, dar dacă este intens și de durată, poate să conducă la apariția unor probleme de sănătate mentală și fizică. Cu cât nivelul de stres este mai mare, cu atât angajatul începe să se confrunte cu probleme și la locul de muncă (oboseală, pierderea capacității de concentrare, scăderea performanțelor, iritare, demoralizare, pierderea interesului pentru actvitățile de la birou etc).

În anumite limite stresul poate fi un factor motivator însă atunci când depășește o anumită limită poate să scape de sub control. Apare ceea ce numim „anxietate de performanță” și tindem să punem jobul mai presus decât orice alte considerente, familie, viața personală sau viața socială.

Stresul cauzat de locul de muncă este principalul factor pentru „sindromul burnout”, o formă de epuizare emoțională asociată cu atitudini negative, cinice față de sine sau de ceilalți.

Pe lângă factorii personali (oboseala, graba, teama, problemele de sănătate, senzații de pierdere a controlului, excese etc.) care intervin și care accentuează o tensiune transformând-o în stres, există la locul de muncă și o serie de surse specifice care pot genera astfel de stări:

  • prea multe sarcini efectuate în același timp;
  • termenele limită de predare pot deveni extrem de stresante mai ales pentru cei care nu și-au gestionat în mod corect timpul și acțiunile;
  • lipsa unei bune pregătiri sau instruiri pentru activitatea desfășurată;
  • prea mulți șefi - în momentul în care o persoană are mai mulți superiori, fiecare dintre aceștia cerându-i o serie de rapoarte sau acțiuni, unele care se suprapun sau chiar intră în contradicție, angajatul devine dezorientat nemaiștiind ce anume are de făcut;
  • incertitudine - angajatul fie nu are siguranța locului de muncă sau fie nu știe foarte clar ce anume are de făcut;
  • lipsa unor bune condiții de lucru (mult zgomot de fond, bruiaj, vibrații, lumină slabă, temperatură prea scăzută sau prea ridicată, spațiu redus, neaerisit, expunere la substanțe toxice, lipsa echipamentelor necesare, poziția de lucru necorespunzătoare corpului, ore suplimentare excesive, umiditatea necorespunzătoare a aerului, nerespectarea pauzelor);
  • neînțelegeri între angajați, jigniri, discriminări, hărțuire de orice tip;
  • efectul „big brother” este extrem de puternic mai ales în prima fază în care angajații conștientizează faptul că fiecare mișcare le este urmărită și analizată prin intermediul camerelor de luat vederi;
  • munca multă nenormată, munca monotonă;
  • foarte puțină libertate în executarea operațiunilor.

Stresul nu apare brusc și la cote maxime. El trece prin mai multe faze care îi permit individului să ia măsurile potrivite pentru ameliorarea stării și înlăturarea factorilor generatori.

Vă recomandăm următoarele modificări în comportamentul de serviciu pentru a face față stresului la locul de muncă:

  • reduceți presiunile pe care le puneți voi înșivă asupra voastră;
  • diminuați așteptările pe care le aveți de la ceilalți;
  • organizați-vă agenda pe priorități, începând cu activitățile cu prioritate ridicată;
  • nu amânați sarcinile;
  • respectați pauzele;
  • nu vă luați de lucru acasă. Viața personală trebuie separată clar de viața de serviciu;
  • evaluați-vă corect resursele și cereți ajutor atunci când simțiți că nu puteți face față sarcinilor;
  • beți multă apă în timpul zilei.

Evaluarea riscurilor de stres în muncă implică aceleași principii și procese de bază ca și evaluarea celorlalte riscuri de la locul de muncă.

Managementul poate analiza pe baza chestionarelor interne care sunt sursele de stres ale salariaților și să încerce înlăturarea factorilor negativi.

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Dialog pre-diplomatic între Rusia şi Occident (I)

Lucian DÎRDALA

Dialog pre-diplomatic între Rusia şi Occident (I)

Dacă Moscova doreşte un cadru bilateral de discuţii cu SUA, prin care să-şi etaleze statutul de mare putere, este bine să îl aibă: orice ţâfnă occidentală este, în acest moment, contraproductivă.

Filmuletul zilei

opinii

Ziua Culturii Naţionale Underground

Florin CÎNTIC

Ziua Culturii Naţionale Underground

15 ianuarie a intrat deja în imaginarul colectiv ca o zi fastă! Dar ce-ar fi să sărbătorim şi ziua de 14 ianuarie, ziua de naştere, acum 75 de ani, a lui Luca Piţu, un eseist erudit şi muşcător, unul dintre corifeii culturii alternative, neoficiale, underground. El, care a fost în timpul dictaturii mentorul „Grupului de la Iaşi”, cred că ar binemerita o reverenţă postumă chiar în aceste zile cu focuri de artificii culturale. Iată, deci, ce scriam, sub titlul „Minus Eminescu”, cu şapte ani în urmă, la plecarea sa, într-o zi de iunie care devansa şi ea o comemorare eminesciană:

Legaţi de glie (II)

Radu PĂRPĂUȚĂ

Legaţi de glie (II)

Relatam în prima parte a articolului toate încercările mele nereuşite de a obţine detaşarea în învăţământ dintr-un judeţ în altul, din judeţul Bacău în judeţul Iaşi, pe vremea Împuşcatului. Eram ca „legaţi de glie” de legi ceauşiste, ca şi robii de pe vremea ceea, când vrabia mălai Viteazul. Aşa că până la urmă am venit cum se spunea într-un scheci COPILĂ, o dulce copilă, adică C-O PILĂ. 

Dan Eremia Grigorescu - regizorul imaginii fotografice (I)

Alex VASILIU

Dan Eremia Grigorescu - regizorul imaginii fotografice (I)

Între coperți de albume publicate de-a lungul deceniilor în România și în Franța, în coperți de volume cuprinzând evocări și texte scrise la anii tinereții, în spațiile generoase ale expozițiilor devenite subit neîncăpătoare pentru imensitatea peisajelor, pentru geometria variabilă a liniilor și formelor naturale adăpostite în memoria peliculei, în obiectele-fragmente de artă meșteșugite spre finalul secolului al XIX-lea și începutul secolului următor, se ascund fărâme din povestea fascinantă a lui Dan Eremia Grigorescu.

pulspulspuls

Iacătă-l pe cel mai supărat ales al partidoiului de la Iaşi: i-au luat boii de la bicicletă!

Iacătă-l pe cel mai supărat ales al partidoiului de la Iaşi: i-au luat boii de la bicicletă!

Unul dintre cei mai nemulţumiţi aleşi locali de la partidoi faţă de ultimele numiri sau avansări din filială cică ar fi, aşa este, aţi ghicit: conţilierul Mugurel, stimaţi telespectatori. 

Caricatura zilei

Ciucă și plagiatul

Editia PDF

Bancul zilei

Doi tipi, amândoi casatoriti, stau de vorba: – Nu stiu ce sa ma mai fac! De câte ori vin acasa, dupa ce am ba (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.

    X