Somajul ii face pe oameni de 4 ori mai nefericiti decat cresterea preturilor
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco
agri.shop

duminica, 09.05.2021

Somajul ii face pe oameni de 4 ori mai nefericiti decat cresterea preturilor

GALERIE
somaj-tineri
  • somaj-tineri
- +

Somajul ii face pe oameni nefericiti, se arata in diverse studii ori cercetari economice. La fel se intampla si in cazul inflatiei. Iar aici intervine partea pentru care economistii isi primesc banii: sa produca acele dovezi care sa arate ca somajul ii face pe oameni mai nefericiti decat o face inflatia. Aproximativ patru ori mai nefericiti, potrivit unei lucrari recente, citate de blogul New York Times. Lucrarea ar trebui sa aiba implicatii semnificative pentru bancherii centrali care au fost si sunt inca obsedati mult mai mult de cresterea preturilor decat de somaj.

Studiul citat are la baza date care se intind pe 37 de ani (intre 1975 si 2012) provenind de la peste un milion de europeni, perioadele acoperind  atat vremuri cu inflatie ridicata cat si cu somaj ridicat. Studiul a fost prezentat vinerea trecuta la o conferinta organizata de Federal Reserve Bank din Boston.

Cresterea somajului si a inflatiei mai mare sunt corelate ambele cu niveluri mai scazute ale sentimentului de siguranta si bine, dar impactul somajului este de patru ori mai mare, se arata in document.  O cercetare din 2003 facuta in SUA arata concluzii similare cu sondajul facut acum in Europa.

In mod traditional, se considera ca intre inflatie si somaj exista o corelatie inversa, si anume  masurile antiinflationiste genereaza somaj, in timp ce cresterea ocuparii poate genera o sporire relativa a cererii - mai elastica in comparatie cu oferta de marfuri- si, deci, inflatie.

In Romania, structura pietei fortei de munca a avut caracteristici inflationiste. Pe de o parte, raportul dintre forta de munca ocupata si forta de munca asistata, dezavantajos pentru forta de munca ocupata, a creat o cerere solvabila lipsita de un corespondent in cadrul ofertei. Apoi, structura fortei de munca este ea insasi dezavantajoasa in raport cu intentiile de stabilizare monetara.

Sa ne gandim doar ca la noi in tara o mare parte a fortei de munca a migrat in agricultura. Cei care si-au pierdut locul de munca in oras ca urmare a falimentelor, insolventelor disponibilizarilor samd, s-au orientat spre zonele rurale. Cum peste jumatate din veniturile agricultorilor sunt insa venituri in natura, rezulta ca aceasta migratie are efecte inflationiste. Un exemplu: luati cazul unei persoane care cultiva o bucata de teren pentru care primeste subventii de la stat. Aceste subventii apar pe piata sub forma de cerere solvabila, fara ca producatorul respectiv sa aduca pe piata vreun produs pentru ca porumbul cultivat il da vitelor din grajd, pe care apoi le consuma. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca producatorul respectiv nu reintoarce in nici un fel, prin impozite la buget, subventia primita.

Intretinerea unui forte de munca in exces in structuri neperformante, fara a se stimula sectorul privat, concurential, care sa poata absorbi surplusul de forta de munca, in conditiile in care impozitul direct a fost redus si astfel salariul net a crescut fara sa creasca si productia aceasta reprezinta cel mai comod exemplu de creare a unui decalaj intre economia reala si masa monetara.

Atat guvernatorul BNR cat si consilierul acestuia, Adrian Vasilescu
s-au exprimat de multe ori pe marginea compromisului dintre inflatie sau somaj, parerea aproape unanima a economistilor fiind ca BNR nu se va abate de la mandatul de tintire a inflatiei pentru a tine un ochi deschis (ca obiectiv de politica monetara) si asupra somajului. (Hotnews.ro)

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Obsesiile microbiştilor români

Nicolae GRECU

Obsesiile microbiştilor români

„Ne-a furat arbitrul” şi „jucătorul X ne-a vândut la pariuri” sunt unele dintre acestea.

Filmuletul zilei

opinii

Metamorfoze ale protocronismului sau despre incompetenţa cu ştaif (VI)

Eugen MUNTEANU

Metamorfoze ale protocronismului sau despre incompetenţa cu ştaif (VI)

Episodul de azi, penultimul din această serie, conţine o succintă prezentare a confuziei medievale dintre denumirile istorice Dacia versus Danemarca, respectiv Dacus versus Danus, confuzie pe baza căreia autori contemporani construiesc ipoteze aberante, cu motivaţie „patriotică”, dar cu un puternic iz protocronist.

După Înviere

pr. Constantin STURZU

După Înviere

Cea mai importantă predică a Domnului a fost una fără cuvinte. A început în Ghetsimani, cu sudoarea Lui, care "s-a făcut ca picături de sânge" (Luca 22, 44) şi a continuat pe Cruce, până la gestul de a-Şi da duhul de bunăvoie, nu pentru că fusese biruit de moarte. 

Dezastru de sărbători

Alexandru CĂLINESCU

Dezastru de sărbători

Să nu ne amăgim cu gândul că lumea, în special tinerii, nu se mai uită la televizor. România TV are audienţă la un segment deloc neglijabil din populaţie, sensibil la „patriotism” şi la grija pentru „nevoile românilor”. Direct sau insidios, postul exercită o influenţă nefastă, cu consecinţe pe termen lung.

pulspulspuls

Imagini de colecţie: oare ne-am schimbat sau nu în bine?

Imagini de colecţie: oare ne-am schimbat sau nu în bine?

Un amic cetitor atent atent ne-a pus ieri la dispoziţie această faină poză de campanie, stimaţi telespectatori. 

Caricatura zilei

Bravo autorităților locale care au ținut gol Spitalul Mobil de la Lețcani!

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.