Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Studiu: 2019, cel mai călduros an din istoria măsurătorilor meteorologice din Europa, în absenţa El Nino

GALERIE
europa
  • europa
- +

2019 a fost cel mai călduros an din istoria înregistrărilor meteorologice realizate în Europa şi a continuat astfel seria anilor deosebit de călduroşi din ultima perioadă, marcaţi de niveluri record ale gazelor cu efect de seră prezente în atmosfera terestră, potrivit unui nou studiu publicat miercuri cu ocazia Zilei Pământului, informează Reuters.

Temperatura medie anuală din Europa a atins un nivel record în 2019, depăşind cele mai ridicate valori înregistrate în trecutul recent, în anii 2014, 2015 şi 2018, au precizat coordonatorii Serviciului pentru schimbări climatice Copernicus (C3S), administrat de Uniunea Europeană, în raportul lor anual intitulat "Starea europeană a climei".

În topul celor mai călduroşi 12 ani din Europa, 11 au fost înregistraţi după 2000, precizează acelaşi raport.

"Această tendinţă de încălzire este de acum una fără echivoc peste tot pe planetă. Şi, ca o consecinţă a acestui fapt, frecvenţa acestor evenimente ce doboară recorduri este în creştere", a declarat directorul C3S, Carlo Buontempo.

2020 pare să continue cel mai probabil tendinţa de încălzire. Datele furnizate de programul spaţial Copernicus în perioada decembrie 2019 - februarie 2020 arată că Europa a avut parte de cea mai călduroasă iarnă a sa din istoria măsurătorilor meteorologice.

Oamenii de ştiinţă precizează că temperaturile record din 2019 au fost înregistrate chiar şi în absenţa El Nino - un model climatic al unui fenomen asociat de obicei cu temperaturi mai ridicate.

În schimb, fronturi meteorologice de înaltă presiune au contribuit la apariţia unor valuri de căldură în lunile iunie şi iulie din 2019, când mai multe ţări, inclusiv Franţa, Germania, Belgia şi Olanda, au înregistrat cele mai ridicate temperaturi măsurate pe teritoriile lor.

Cercetătorii spun că aceste evenimente cu temperaturi ridicate vor deveni cel mai probabil şi mai severe, pe măsură ce întreaga planetă se încălzeşte.

Concentraţiile de gaze cu efect de seră din atmosfera globală, inclusiv cele de dioxid de carbon şi de metan, au crescut în 2019 şi ating în prezent niveluri care nu au mai existat pe Terra de milioane de ani, afirmă oamenii de ştiinţă.

Planul celor 27 de ţări din Uniunea Europeană de a-şi reduce până la zero emisiile nete de gaze cu efect de seră până în 2050 consolidează prevederile Acordului pentru climă de la Paris din 2015, reprezentând în acelaşi timp o soluţie care necesită modificări transformatoare în multe sectoare ale economiei europene.

Acordul de la Paris vizează limitarea creşterii temperaturii globale "mult sub pragul" de 2 grade Celsius şi menţinerea cât mai mult posibil a acestei creşteri în jurul pragului de 1,5 grade Celsius peste valorile din era preindustrială.

Temperaturile medii globale au crescut deja cu 1,1 grade Celsius în comparaţie cu era preindustrială, au avertizat oamenii de ştiinţă. AGERPRES

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri