anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

vineri, 19.08.2022

Studiu: cărămizi „made in Mars” pentru viitorii coloniști ai planetei roșii

GALERIE
marte
  • marte
- +

Oamenii de știință au fabricat cărămizi din "pământ marțian" artificial, anticipând ziua în care oamenii vor începe construcția de colonii pe planeta roșie, potrivit unui studiu publicat joi în revista Scientific Reports.

O echipă de ingineri a Universității California, din San Diego, și-a procurat o cantitate de pământ conceput de NASA care imită proprietățile solului marțian. Ambiția ei declarată este de a fabrica cărămizi de origine exclusiv marțiană pentru viitoarele construcții de pe planeta roșie.

"Cei care vor merge pe Marte sunt incredibil de curajoși, adevărați pionieri, și ar fi o onoare pentru mine să fiu fabricantul lor de cărămizi", a explicat Yu Qiao, din cadrul Universității California, autorul studiului, potrivit Agerpres. Practic, cercetătorii au constatat că este suficient ca aceste blocuri de pământ roșiatic să fie presate puternic pentru a produce aceste cărămizi. Nimic altceva nu trebuie făcut, nici măcar ca acestea să fie tratate termic.

În stare presată, "solul marțian" devine dur ca o stâncă și chiar mai rezistent decât betonul armat. Prin acest procedeu, cercetătorii au putut fabrica sute de cărămizi circulare de 3 milimetri grosime. Adevăratul sol marțian ar putea fi astfel comprimat strat cu strat pentru a ridica un zid sau pentru a fabrica cărămizi mai groase, a sugerat Yu Qiao. Alți cercetători au imaginat construcția de centrale nucleare pe Marte pentru a "găti" cărămizile sau transportul de pe Pământ a unor mari cantități de polimer, un "liant" destinat fabricării lor. Rămâne evident de văzut dacă solul marțian veritabil va reacționa ca solul artificial recreat de NASA, a mai spus Yu Qiao. Practic, numai testele la fața locului vor putea valida această tehnică. În 2012, robotul Curiosity al NASA a prelevat pentru prima dată eșantioane de nisip și pulbere de pe planeta Marte, analizând, la fața locului, compoziția solului marțian, notează AFP.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Reformă? Ce fel de reformă?

Alexandru CĂLINESCU

Reformă? Ce fel de reformă?

În ce mă priveşte sunt sceptic, nu în ultimul rând din cauza persoanei care se află acum în fruntea ministerului. Sorin Cîmpeanu e o marionetă care se complace în insignifianţă. Fără coloană vertebrală, a servit drept unealtă obedientă mai multor partide. (...) Vorbeşte ca un robot, înşiră platitudini după platitudini. Este, cu siguranţă, omul cel mai puţin potrivit să reformeze învăţământul românesc.

opinii

Am fost la Gânju…

Nicolae TURTUREANU

Am fost la Gânju…

Un text „Sfâşietor - jurnalul unui artist care ştia că moare”, scris de Emilia Chiscop şi reluat de ZDI, după 20 de ani, mi l-a repanotat, pe simeza memoriei, pe redutabilul artist al penelului, Ioan Gânju. Mi-am amintit că şi eu „Am fost la Gânju”, dar cu încă vreo două decenii înainte, când „alte glasuri, alte încăperi” îşi etalau rezonanţele. Reiau, aici şi-acum, textul apărut la rubrica mea din ZDI, reprodus ulterior, sub genericul „Figuri. Legende”, în volumul „Cronice şi... anacronice” (Junimea, 2017).

Om câine

George PLEȘU

Om câine

Fără să ofer spoilere care să strice plăcerea celor care vor decide să-l vadă din 16 septembrie, când intră în cinematografe, spun doar că povestea creşte ca intensitate cu fiecare secvenţă până ajunge la paroxism, iar finalul deschis te face să pleci cu întrebări care revin şi-n zilele de după vizionare. Din ce-mi aduce la suprafaţă memoria afectivă, e probabil cel mai bun debut de la „Marfa şi banii” (2001) a lui Cristi Puiu.

Modernitatea şi postmodernitatea alienării

Codrin Liviu CUȚITARU

Modernitatea şi postmodernitatea alienării

Fugi, Rabbit (şi toată seria pe care o deschide) reprezintă o parabolă a alienării în universul postindustrial, publicarea sa în română căpătând, încă din 2008, cu un an înaintea morţii scriitorului, o neaşteptată legitimitate culturală în contextul prezentului.

pulspulspuls

O cotonogeală politică cu icnete şi gemete. Se vorbeşte de 40.000 de coco

O cotonogeală politică cu icnete şi gemete. Se vorbeşte de 40.000 de coco

Ehehei, dragii moşului, apăi să ştiţi voi aicea că cele mai interesante cotonogeli politice sunt, cum v-am mai spus noi şi cu alte ocazii, alea care au loc pe sub masă, când loviturile se aplică cu bombeul direct la ouşoarele sau fluierul piciorului adversarului, şi când icniturile şi gemetele sunt pe înfundatelea, ca să nu te dai de gol. 

Caricatura zilei

Ambulanța

Editia PDF

Bancul zilei

Un sofer de TIR opreste la un popas, comanda un sandwich, o cafea si o placinta. Intra trei motociclisti rai, unul îi man&ac (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.