STUDIU DE CAZ – O primărie care a pus bețe în roate în loc să ajute. Cum ratezi un proiect european de milioane din cauza birocrației și relei voințe
Ținută în loc și purtată de la Ana la Caiafa de primărie, o firmă care intenționa să înființeze o livadă de caiși a ratat proiectul și a pierdut finanțarea europeană abia câștigată. Își cere acum banii în instanță, inclusiv profitul estimat al plantației neînființate. Miza procesului depășește un milion de euro.
Proiectul SC Caise Naturale SRL viza înființarea unei plantații de caiși în regim de cultură bio în Bălțați, în locul unei livezi mai vechi. Întinsă pe 5,12 ha, livada urma să fie completată cu un depozit frigorific și o instalație de procesare a fructelor și de producție a sucurilor de fructe. Cererea de finanțare a fost depusă la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale în martie 2019. Cinci luni mai târziu, proiectul a fost aprobat, firma urmând să beneficieze de o finanțare nerambursabilă de 4,2 milioane lei, reprezentând 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului.
O conductă de gaz a dat totul peste cap
Implementarea proiectului a început însă cu stângul. În timpul întocmirii proiectului tehnic pentru obținerea autorizației de construire s-a constatat că terenul viitoarei livezi era traversat de o magistrală de gaz metan în apropierea căreia nu se puteau face plantări. Magistrala ar fi trebuit mutată pentru a se putea face plantarea pomilor. Solicitarea de mutare a magistralei a fost însă respinsă, așa că firma a încercat o altă soluție, respectiv identificarea unui teren suplimentar pentru livadă, astfel încât suprafața destinată plantației să rămână aceeași. A fost găsit un teren de un hectar, în imediata vecinătate a viitoarei plantații, dar în loc să se rezolve, problemele a continuat să se adune.
Pentru terenul disponibil, proprietarul nu avea încă titlu de proprietate. Firma a încheiat o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare, urmând să se ocupe de rezolvarea problemei. La începutul lunii iunie 2021, firma a depus la primăria Bălțați cererea de întocmire a procesului-verbal de punere în posesie și documentația necesară emiterii titlului de proprietate. În aceași zi, a depus și cererea de emitere a unui nou certificat de urbanism pentru împrejmuirea terenului în noua sa formă. Proiectul tehnic al plantației a fost avizat de APIA, cu rezerva depunerii ulterioare a celor două acte: titlul de proprietate și certificatul de urbanism.
Termenele treceau, primăria nu făcea nimic
Termenele legale au trecut însă fără ca primăria Bălțați să întocmească actele solicitate. Ca urmare, firma s-a adresat instanței. În paralel, reprezentanții firmei au solicitat prelungirea termenului de valabilitate a contractului de finanțare, obținând o amânare de 8 luni. În septembrie 2022, primăria a fost obligată să elibereze certificatul de urbanism. A mai durat o lună și această etapă. În februarie 2022, firma obținuse și obligarea primăriei la îndeplinirea obligațiilor ce-i reveneau în procedura de emitere a titlului de proprietate. Actul a fost înmânat firmei abia în noiembrie 2023. Era deja prea târziu. Plantația ar fi trebuit înfințată până la 31 decembrie. SC Caise Naturale SRL nu a mai avut de ales și a cerut încetarea contractului de finanțare.
Considerând că primăria Bălțați refuzase nejustificat eliberarea celor două documente și că era astfel direct responsabilă de întârzierea de doi ani care dusese în final la pierderea finanțării, societatea s-a adresat din nou justiției, cerând despăgubiri de 5,8 milioane lei. Suma reprezenta finanțarea câștigată și la care trebuise să renunțe, dar și profitul estimat, pe care nu mai avea șansa să-l obțină. „Conform principiilor răspunderii civile, în cazul instituirii răspunderii, prejudiciul se repară integral. Despăgubirea acordată trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat şi câştigul pe care în condiţii obişnuite el ar fi putut să îl realizeze şi de care a fost lipsit”, au argumentat reprezentanții firmei.
Cum se apără Primăria Bălțați
De cealaltă parte, reprezentanții primăriei Bălțați au invocat prescripția dreptului la acțiune. Conform legii, cererile privind despăgubirile pot fi depuse în termen de un an din momentul în care petentul cunoaște sau ar trebui să cunoască întinderea pagubei. Or, încă din iulie 2021, când ceruse instanței obligarea primăriei la emiterea celor două acte, firma ar fi trebuit să fie conștientă că va rata proiectul. Prin urmare, termenul începea să curgă din iulie 2021 și se împlinise de mult. „Pentru toate sumele precizate, reclamanta a avut în mod rezonabil posibilitatea de a le cunoaşte chiar şi la momentul promovării celorlalte 2 acţiuni, deci la 16.07.2021 când avea în mod concret şi în totalitate reprezentarea faptului că neobţinerea documentelor necesare de la autoritatea publică ar putea conduce pe cale ce consecinţă la imposibilitatea realizării proiectului şi a pierderii sumelor solicitate”, au arătat oficialii primăriei Bălțați.
Aceștia au mai afirmat că primăria nu putea fi făcută responsabilă de ratarea finanțării. Dacă firma ar fi făcut un studiu asupra terenului înainte de depunerea cererii de finanțare, ar fi observat existența magistralei de gaz care în fapt fusese factorul declanșator al întregului lanț de evenimente.
Magistrații Tribunalului au respins aprecierea reprezentanților primăriei, că dreptul la acțiune se prescrisese. Momentul în care implementarea proiectului devenise clar imposibilă și deci, momentul în care firma putuse constata eventualul prejudiciu, nu putea fi decât data la care societatea ceruse încetarea finanțării, adică septembrie 2023. Excepția invocată de primărie a fost respinsă, iar problema a fost analizată pe fond.
Firma nu suferise un prejudiciu direct, ci doar ratase șansa unui beneficiu
Conform legii, autoritățile publice răspund patrimonial pentru pagubele produse particularilor dacă au întocmit un act administrativ ilegal sau au refuzat nejustificat să soluționeze o cerere, fapt care a produs un prejudiciu. Este deci necesară îndeplinirea a patru condiții, respectiv culpa autorității, refuzul nejustificat de a soluționa cererea, existența prejudiciului și legătura directă dintre refuz și producerea prejudiciului. Magistrații au apreciat că însăși existența hotărârilor judecătorești prin care primăria Bălțați a fost obligată să emită certificatul de urbanism și să-și îndeplinească atribuțiile în eliberarea titlului de proprietate demonstrează culpa autorității publice și existența refuzului de a soluționa cererile.
Celelalte două condiții însă, au apreciat magistrații Tribunalului, nu erau îndeplinite. Prejudiciul ar fi trebuit să rezulte direct din activitatea autorității publice și să se fi produs efectiv. Or, profitul era doar un beneficiu ipotetic, depinzând de condițiile meteo, de reușita plantației sau de priceperea managerilor. De asemenea, grosul prejudiciului, respectiv valoarea finanțării pierdute, era și el ipotetic. Proiectul putea să eșueze ulterior, în timpul implementării, din cauze ce nu țineau de primăria comunei. „Întregul prejudiciu depinde de evenimente viitoare, incerte și anume achiziţia utilajelor, încheierea contractelor de execuţie lucrări, executarea propriu-zisă, respectarea termenelor de execuţie, finalizarea investiţiei, faze ce sunt condiționate de întreprinderea unor activități chiar de către reclamantă sau de către terți nedeterminaţi”, au argumentat judecătorii. Firma nu suferise un prejudiciu direct, ci doar ratase șansa unui beneficiu.
Procesul, pierdut de firmă în primă instanță
E drept, legea permite acordarea de despăgubiri și în astfel de situații, dacă șansa pierdută a fost reală și serioasă. Pentru a fi reală, șansa trebuie să poată fi apreciată obiectiv, realizarea ei să fie certă. Seriozitatea șansei presupune ca îndeplinirea obiectivului propus să fie certă dacă nu ar fi intervenit evenimentul nefast. Or, din nou, dincolo de atitudinea primăriei Bălțați, realizarea proiectului depindea de prea mulți alți factori. „Această probabilitate de obţinere a avantajului în cazul în care ar fi fost depuse cele două înscrisuri depinde de mult prea mulţi factori externi şi imprevizibili pentru a putea fi considerat reală şi serioasă, cu atât mai puţin cu cât şi ulterior încheierii contractului de finanţare cheltuielile efectuate pot fi invalidate, iar sprijinul financiar poate fi retras, procedurile de achiziţii de lucrări sau de produse pot fi întârziate, iar contractele de execuţie nerespectate”, au spus judecătorii.
Aceștia au decis respingerea acțiunii firmei, ca neîntemeiată. SC Caise Naturale SRL a declarat recurs împotriva hotărârii Tribunalului. Dosarul a intrat pe rolul Curții de Apel, această instanță urmând să stabilească primul termen de judecată.
Publicitate și alte recomandări video