anunturi
grandchef
mineralia
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

duminica, 26.06.2022

Studiu: Domnia dinozaurilor pe Pământ s-a încheiat primăvara

GALERIE
dinozauri
  • dinozauri
- +

Domnia dinozaurilor pe Pământ a luat sfârşit în timpul primăverii boreale, odată cu căderea unui asteroid gigant, în urmă cu aproximativ 66 de milioane de ani, ceea ce a dus la una dintre cele mai mari extincţii a speciilor de pe planetă, potrivit unui studiu publicat miercuri, informează AFP.

Determinarea anotimpului este importantă pentru a ajuta la înţelegerea “modului în care au rămas în viaţă şi au prosperat ulterior supravieţuitorii”, a explicat autoarea principală a studiului, Melanie During, într-o conferinţă de presă organizată marţi.

Nu vom afla niciodată, la o asemenea scară temporală, anul exact al evenimentului, care s-a produs în zona craterului Chicxulub, pe actuala Peninsula Yucatan, în Mexic. Impactul cu asteroidul, sau poate cu o bucată de cometă, conform unui studiu recent, a provocat o serie de catastrofe urmate de tulburări climatice.

Acestea au marcat sfârşitul perioadei cretacice şi pe cea a stăpânilor ei de pe uscat, dinozaurii non-aviari, şi din aer, pterozaurii, reptile zburătoare.

Echipa condusă de specialista în paleontologie Melanie During şi expertul în vertebrate Dennis Voeten, ambii de la Universitatea Uppsala din Suedia, au reuşit să clarifice informaţiile cu privire la acest eveniment prin studiul fosilelor de peşti.

Situl Tanis, care se află în actualul stat american Dakota de Nord, a conservat memoria acestei apocalipse. Acesta reuneşte o populaţie de specii fosilizate, dintre care majoritatea au fost găsite îngropate sub depozite de “seiche”, un fel de val mareic, relatează studiul. În cadrul acestui fenomen, undele de şoc produse de cutremur au parcurs în câteva zeci de minute peste 3.000 de kilometri şi au ridicat apele unei mări interioare care au traversat apoi America de astăzi, măturând toate vieţuitoarele întâlnite în cale.

La Tanis, oamenii de ştiinţă au studiat rămăşiţele a trei sturioni şi trei exemplare de peşte-spatulă, utilizând în special analize tomografice cu raze X de înaltă rezoluţie de la Sincrotronul European (ESRF) din Grenoble.

Ei au stabilit mai întâi că peştii au pierit în episodul “seiche”, care a fost însoţit de o ploaie de globule de sticlă, un adevărat potop de nisip vitrificat sub dogoarea impactului şi proiectat în aer, înainte de a cădea înapoi la pământ până la distanţe mari.

Peştii au murit “în decurs de 15 până la 30 de minute” după impact, a declarat Melanie During. Dovada o reprezintă faptul că au avut timp să ingereze suficientă apă pentru ca dispozitivul ESRF să identifice globulele prezente în branhii, însă nu suficientă pentru ca acestea să ajungă în tractul digestiv.

La ESRF, o analiză microscopică efectuată asupra acestor fosilelor a permis ulterior determinarea faptului că formarea oaselor, care are loc într-un ciclu anual de creştere, se afla în prima etapă a unui nou ciclu.

“Celulele osoase erau relativ mici, dar tocmai începeau să crească din nou, ceea ce coincide cu primăvara”, a explicat Dennis Voeten, în cadrul informării de presă. Această observaţie a fost confirmată prin analiza concentraţiei în oase a unui izotop al moleculei de carbon, care creşte în funcţie de cantitatea de plancton din alimentaţie, care diferă în funcţie de sezon.

“Peştii au murit primăvara, iar domnia dinozaurilor s-a încheiat primăvara”, a concluzionat Melanie During.

Impactul, cu o putere echivalentă cu cel puţin câteva zeci de miliarde de bombe atomice de la Hiroshima, a avut consecinţe asupra întregii planete. Pe termen scurt, cu anihilarea tuturor vieţuitoarelor din apropiere şi incendii uriaşe la distanţe mari. Pe termen lung, cu o iarnă “nucleară” de ani de zile - ejecţia masivă de sulf şi praf a format aerosoli în atmosferă care au provocat ploi acide şi au blocat razele Soarelui, reducând astfel fotosinteza.

Dispariţia vegetaţiei a condus la moartea prin înfometare a erbivorelor, cum ar fi marii dinozauri sauropozi. Oamenii de ştiinţă presupun că dezastrul a afectat mai grav fauna din emisfera nordică, în plină fază de reproducere şi creştere primăvara, comparativ cu cea din sud, care intrase odată cu toamna într-o fază de repaus şi hibernare, în cazul anumitor specii.

Evenimentul a provocat o “extincţie selectivă”, după cum a precizat Melanie During, adăugând că “pentru a supravieţui iernii nucleare trebuia mai întâi să supravieţuieşti impactului şi că şansele erau mai mari pentru cei care puteau hiberna”. Studiul notează în acest sens că ecosistemele emisferei sudice s-au recuperat mai repede după acest dezastru comparativ cu cele din nord. AGERPRES

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Ce urmează după David?

Nicolae GRECU

Ce urmează după David?

Va rămâne copilul minune din înotul românesc un star nemuritor, rece şi singur sau va fi pionul unei emulaţii atât de necesare în sportul autohton?

opinii

Curentul latinist şi configurarea conştiinţei identitare româneşti moderne (IV)

Eugen MUNTEANU

Curentul latinist şi configurarea conştiinţei identitare româneşti moderne (IV)

Ideile învăţaţilor ardeleni privitoare la originea romană a poporului român şi la caracterul latin al limbii române au fost receptate şi împărtăşite şi de păturile cultivate ale societăţii din Moldova şi Valahia, contribuind la accelerarea procesului de modernizare, în sensul occidentalizării.

Cât de eficiente sunt pieţele?

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Cât de eficiente sunt pieţele?

Titlul este extrem de îndrăzneţ deoarece dialectica privind eficienţa sau ineficienţa pieţelor se găseşte permanent într-un impas. Sistemele complexe nu pot fi înţelese dintr-o perspectivă simplistă. Interogaţia poate fi încadrată în ceea ce Andrei Pleşu numea întrebări „mari” sau „ruseşti”, ceea ce poate conduce spre un drum fără oprire. 

Franţa, în echilibru fragil

Alexandru CĂLINESCU

Franţa, în echilibru fragil

Dezavuarea lui Macron şi a politicii sale este fără echivoc. Partidul preşedintelui LREM (La République En Marche) a fost din capul locului o construcţie artificială, o ficţiune. LREM a canibalizat cele două mari partide tradiţionale de la dreapta şi de la stânga (...). Reformele pe care le promitea Macron au rămas, aproape toate, literă moartă. Preşedintele a preferat să apeleze la ceea ce se numeşte „democraţie directă”, organizând dezbateri naţionale (ineficiente) şi înfiinţând organisme artificiale („Convenţia cetăţenească pentru climat” - „cetăţenesc” este un cuvânt magic, sugerând racordarea la tradiţia republicană).

pulspulspuls

Acţiunea Autobuzul la filiala unui partid din Iaşi: crosul poştaşilor la votarea de azi

Acţiunea Autobuzul la filiala unui partid din Iaşi: crosul poştaşilor la votarea de azi

Foială mare de câteva zile la poştalionul ieşean, stimaţi telespectatori. Motivul: nu vreo chestiune profesională sau vreun eveniment legat de instituţiune, ci cu totul altceva: faptul că şeful de la Iaşi, un locotenent de-al menajerului de oraş Grămadă, va candida la alegerile pemepiste din filiala judeţeană, alegeri care au loc chiar astăzi. 

Caricatura zilei

Tik Tok Yoga

Editia PDF

Bancul zilei

Doctorul, panicat de o spargere de teava, suna repede instalatorul: -Hai, te rog, urgent, toata pivnita e inundata din cauza un (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.