Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Studiu: Dronele vor putea în curând să zboare la fel ca păsările

GALERIE
DRONA
  • DRONA
- +

De la începuturile aviaţiei, inventatorii din lumea întreagă încearcă să creeze maşini capabile să zboare la fel ca păsările şi care să deţină în timpul zborului aceeaşi agilitate, rapiditate şi graţie ca vieţuitoarele înaripate, informează AFP.

Acest vis s-a apropiat joi, tot mai mult de realitate. Cercetătorii de la Universitatea Stanford din California au anunţat că au studiat cu minuţiozitate aripile porumbeilor pentru a crea "PigeonBot", un fel de dronă cu aripi formată din 40 de pene reale.

"Inginerii din sectorul aerospaţial şi din ştiinţa materialelor pot de acum să înceapă să se gândească la modul în care să conceapă şi să fabrice aripi şi materiale care se mişcă la fel de uşor ca cele ale păsărilor", a declarat David Lentink, profesor de inginerie mecanică la Universitatea Stanford şi autorul celor două articole publicate în revistele Science şi Science Robotics care descriu rezultatele acestui studiu.

Toate animalele cu patru membre, inclusiv dinozaurii, provin dintr-un strămoş care avea cinci degete la capătul membrelor sale, care au devenit cu timpul membre superioare, membre inferioare, înotătoare şi aripi.

Păsările din zilele noastre, precum porumbeii, au păstrat trei degete. Studiindu-le aripile într-un tunel aerodinamic, cercetătorii californieni au remarcat că încheieturile şi degetele lor le permit să îşi controleze cu mare precizie poziţia penelor şi anvergura aripilor.

În timpul testelor de zbor, manevrarea încheieturilor şi a degetelor a declanşat viraje strânse şi precise, dovadă - potrivit cercetătorilor - a faptului că păsările folosesc în principal acele degete pentru a-şi coordona direcţia în timpul zborului.

Cercetătorii au descoperit şi modul în care păsările îşi adaptează aripile în timpul zborului: penele adiacente pot să se strângă împreună cu o microstructură ce funcţionează la fel ca o încheietoare cu arici tip Velcro, pentru a face zborul mai fluid.

Acele pene se lipesc între ele când aripa se întinde şi se desfac din nou atunci când aripa se contractă, făcând-o mai rezistentă la turbulenţe.

Cercetătorii de la Universitatea Stanford au remarcat că structuri similare există la numeroase specii de păsări, cu excepţia bufniţelor, care pot să zboare într-o manieră mai silenţioasă.

Acele structuri ce imită încheietorile cu arici, cunoscute sub denumirea "lobate cilia", ar putea avea o gamă largă de utilizări, din domeniul medical până la cel aerospaţial, fapt ce ar putea reprezenta, conform lui David Lentink şi colegilor lui, numeroase surse de inspiraţie pentru cercetări viitoare. AGERPRES

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri