Studiul, care şi-a propus să afle cum se raportează românii din mediul urban la moralitate şi implicare civică, a fost realizat în perioada 29 septembrie - 15 octombrie 2020, pe un eşantion de 1.055 de persoane (femei şi bărbaţi, din mediul urban, cu vârste între 18-65 ani, cu studii medii şi superioare).

Cercetarea cantitativă a fost dublată de una calitativă, constând în patru focus grupuri cu persoane care răspund aceluiaşi profil, iniţiată la solicitarea HBO România, parte din campania de lansare a serialului „Bani negri (pentru zile albe)”.

Serialul scris şi regizat de Daniel Sandu, care va avea premiera pe 22 noiembrie în toate teritoriile HBO Europe, are în prim plan un jaf pe care îl comit doi oameni obişnuiţi, semaforişti într-un oraş de provincie, constrânşi de aproape toţi cei din jur. Alexandru Papadopol şi Cristian Bota interpretează rolurile principale.

Peste 75% dintre români se consideră mai cinstiţi şi mai sinceri decât ceilalţi. Mai mult de 69% dintre românii din mediul urban consideră furtul de haine sau alimente, şantajul, şpaga pentru a obţine permisul de conducere sau o autorizaţie, adulterul, întârzierea plăţii datoriei către un prieten, citirea unor conversaţii private fără consimţământ sau evitarea unei cozi la magazin, ca fiind serioase probleme de moralitate.

În schimb, mai puţin de doi din patru români din mediul urban consideră furtul de materiale de la serviciu, traversatul pe roşu când nu trece nicio maşină, circularea cu viteză peste limita admisă şi a minţi pentru a proteja sentimentele unei persoane ca nefiind probleme grave de moralitate.

În comparaţie cu restul persoanelor din mediul urban, tinerii percep minciuna pentru a obţine diverse avantaje, furtul de materiale de la birou, şi citirea conversaţiilor private ale unei persoane ca fiind probleme de moralitate mai puţin grave.

73% dintre românii din mediul urban consideră că politicienii de la nivel central sunt cea mai coruptă categorie economico-socială, urmaţi de politicienii de la nivel local (56%), preoţi şi înalţi ierarhi (35%), mari oameni de afaceri (35%), angajaţi în sistemul sanitar (25%), angajaţi în administraţia publică (24%), autorităţi de ordine publică (23%).

Mersul la vot şi încurajarea altor persoane să participe la vot sunt contexte de implicare civică în care mai mult de 6 din 10 români din mediul urban declară că s-au aflat mai des comparativ cu celelalte situaţii de implicare civică testate.

În schimb, mai puţini de 4 din 10 români din mediul urban declară că participă la proteste, fac voluntariat sau raportează nereguli în aplicaţii (activitatea în aplicaţii este mai frecventă în rândul bărbaţilor din eşantion). Rezultatele sudiului Semaforul Moralităţii sunt disponibile online, iar cei care doresc pot participa la testul moralităţii, rezultatul fiind un profil moral ce poate fi partajat pe reţelele de socializare.