Una dintre teoriile care justifică de ce visăm este că visele merg mână în mână cu somnul, pentru a ajuta creierul să sorteze informațiile acumulate în timpul zilei. Creierul primește sute de mii de informații zilnic. O parte din ele sunt detalii, cum ar fi culoarea unei mașini care trece pe stradă, iar altele sunt mai complexe, precum un proiect care trebuie pregătit pentru muncă. Unii cercetători consideră că în timpul somnului, creierul sortează informațiile pe care le păstrează, pentru a ne rămâne în memorie.

Visele sunt legate de modul în care ne formăm amintirile. Studiile arată că dacă învățăm în primele ore după ce ne-am trezit, vom visa mai mult atunci când vom dormi, decât atunci când nu învățăm. Participanții unui studiu au demonstrat acest lucru. Ei au luat cursuri de o limbă străină și acest lucru a rezultat într-o abundență mai mare a viselor. Acest lucru a evidențiat faptul că memoria pe termen scurt se transformă în memorie pe termen lung cu ajutorul viselor.

Altă teorie este că visele reflectă emoțiile fiecăruia din timpul zilei trecute.Unii cercetătorii cred că în timpul nopții totul încetinește. Nu suntem nevoiți să ne concentrăm pe ceva anume în timp ce dormim, așa că se fac conexiuni slabe în creier. În timpul somnului trăirile cele mai intense din timpul zilei se luptă în ciclul viselor. Dacă avem o problemă care ne macină când suntem treji, sunt șanse mari să o visăm clar sau în metafore. De exemplu: dacă suntem îngrijorați că ne vom pierde locul de muncă din cauza restructurărilor, am putea visa că suntem o persoană mică trăind într-o lume de giganți.

Mai există și teoria, cel mai puțin interesantă, că visele nu ajută nicio funcție a creierului și nu au niciun rost. Unii experții cred astfel că visele apar „la întâmplare”.

Adevărul este că atâta timp cât creierul încă reprezintă un mister, nu putem spune cu siguranță de ce visăm.