STUDIU: Stratul de gheaţă din Groenlanda se topeşte într-un ritm record
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

sambata, 27.02.2021

STUDIU: Stratul de gheaţă din Groenlanda se topeşte într-un ritm record

GALERIE
calota de gheata
  • calota de gheata
- +

Calota glaciară din Groenlanda a înregistrat cea mai mare scădere după ritmul record de topire care a început anul trecut, potrivit unui studiu publicat miercuri ce subliniază riscul unei creşteri accentuate a nivelului mărilor provocate de schimbările climatice, informează Reuters.

Această topire masivă a fost cauzată nu doar de temperaturile ridicate, ci şi de modele de circulaţie atmosferică, devenite mai frecvente din cauza încălzirii globale, fapt care sugerează posibilitatea ca oamenii de ştiinţă să fi subestimat această ameninţare pentru stratul de gheaţă, au descoperit autorii.

"Distrugem în decenii gheaţa formată timp de mii de ani", a declarat pentru Reuters Marco Tedesco, profesor-cercetător în cadrul Observatorului Lamont-Doherty de la Universitatea Columbia, care a condus studiul. "Ceea ce facem aici are implicaţii enorme pentru restul planetei". Stratul de gheaţă din Groenlanda, al doilea cel mai mare din lume, a înregistrat cea mai mare scădere directă a ceea ce oamenii de ştiinţă denumesc ''masă de suprafaţă'' de la începutul înregistrărilor, în 1948, potrivit studiului.

Groenlanda a pierdut circa 600 de miliarde de tone de apă anul trecut, cantitate ce va contribui cu aproximativ 1,5 milimetri la creşterea nivelului mărilor, potrivit studiului realizat de Universitatea Columbia şi Universitatea Liege din Belgia, publicat în revista The Cryosphere. Stratul de gheaţă din Groenlanda acoperă 80% din suprafaţa insulei şi ar putea duce la creşterea nivelului apelor cu până la 7 metri dacă s-ar topi în întregime. Groenlanda a contribuit cu 20-25% la creşterea nivelului oceanelor în ultimele decenii, a mai spus Tedesco. Dacă emisiile de carbon continuă să crească, acest procent ar putea spori cu până la circa 40% până în 2100, a mai spus cercetătorul, deşi există o doză mare de incertitudine referitoare la modalitatea prin care topirea gheţii va avea loc în Antarctica, cea mai mare calotă glaciară de pe planetă.

Cele mai multe dintre modelele folosite de cercetători pentru a face proiecţii referitoare la topirea stratului de gheaţă din Groenlanda nu cuprind impactul schimbării modelor de circulaţie atmosferică - ceea ce înseamnă că astfel de modele ar putea subestima în mod semnificativ topirea viitoare, mai sugerează autorii. "E ca şi cum ar lipsi jumătate din fenomenul topirii", a spus Tedesco. Întrucât impactul asupra încălzirii climatice a unor fenomene precum incendiile de vegetaţie masivă din Australia sau topirea permafrostului din Arctica se desfăşoară mai rapid decât au estimat iniţial oamenii de ştiinţă, studiul subliniază riscul asociat cu arderea combustibililor fosili.

Un raport realizat de Intergovernmental Panel on Climate Change al ONU, publicat în septembrie, estimează că nivelul apelor oceanelor ar putea creşte cu un metru până în 2100, dacă emisiile de gaze cu efect de seră continuă să crească. Topirea unei cantităţi importante de apă dulce - ca cea a Groenlandei - ameninţă sutele de milioane de persoane care trăiesc în prezent sub nivelul apelor mărilor sau al nivelelor anuale de inundaţii. Aceasta produce totodată modificări în salinitatea oceanică, fenomen care poate perturba ecosistemele marine.

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Volei, handbal, rugby

Nicolae GRECU

Volei, handbal, rugby

Dacă ar fi de ales trei jocuri sportive pentru a le sprijini, tradiţia  ar obliga guvernanţii să se opreasă la cele trei.

Filmuletul zilei

Franta a construit în insula Reunion o autostrada-viaduct de 12,5 km (care a costat 1,7 miliarde euro), ce serpuieste prin O (...)

opinii

Monumenta linguae Dacoromanorum. Scurt istoric al unui proiect filologic major (III)

Eugen MUNTEANU

Monumenta linguae Dacoromanorum. Scurt istoric al unui proiect filologic major (III)

În episodul de faţă sunt menţionate numele tuturor cercetătorilor care au contribuit la finalizarea proiectului.

Însemnări pentru predica de mâine

pr. Constantin STURZU

Însemnări pentru predica de mâine

Pilda întoarcerii fiului risipitor este considerată de scriitorul Charles Dickens cel "mai măreţ pasaj din literatura universală". Nu cred că este inimă care să nu vibreze la citirea ei. 

Forma oraşului

arh. Ionel OANCEA

Forma oraşului

O ştire surprinzătoare, învelită în trecut, revelatoare pentru ieşeni, vine tocmai de la începutul secolului nouăsprezece. Oraşul avea pe atunci aproximativ zece mii de suflete în structură cosmopolită, cum stă bine unei capitale de ţară, moldoveni, evrei, greci, armeni, albanezi, ruşi şi mulţi alţii în procente mai mici. 

pulspulspuls

Aventurile lui Peni Hill la un ziar din capitală

Aventurile lui Peni Hill la un ziar din capitală

S-a dus Peni Hill deunăzi şi a dat interviu la un ziar din capitală, ca să mai scoată capul în lume după problemele cu justiţia. 

Caricatura zilei

Bloc lângă vilă

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.