Infamul “Vrem linişte” folosit de fostul preşedinte Ion Iliescu în anii 90 a fost reutilizat de judecătorul Ionela Tudor de la Curtea de Apel Bucureşti pentru a suspenda efectele înregistrării unor sesizări de plagiat în teza de doctorat a premierului Nicolae Ciucă. Judecătorul Tudor a negat independenţa actului de justiţie de cel politic, recunoscând că a admis cererea de suspendare a analizei şi pentru că România are nevoie de stabilitate, iar chestiunea plagiatului lui Ciucă ar putea servi intereselor adversarilor politici ai acestuia. Site-ul G4Media.ro a descoperit, în motivarea sentinţei, fragmente copiate, cuvânt cu cuvânt, din alte sentinţe disponibile public.

În decizia luată de judecătorul Ionela Tudor pe 1 martie, decizie a cărei motivare a fost făcută public ieri, se indică o argumentaţie cel puţin bizară:

“Luând în considerare cariera profesională şi, în concret, cea politică a reclamantului, generarea unei astfel de ştiri are un impact major în credibilitatea electoratului şi a partidului, care poate să conducă la retragerea încrederii acordate, mai ales în contextul social şi politic actual, în care este nevoie de o stabilitate în conducerea executivă a statului.

De asemenea, astfel de sesizări neconforme sunt susceptibile şi de a deveni arme ale adversarilor politici, important de menţionat fiind şi faptul că sesizările şi declanşarea verificărilor având loc în scurt timp de la preluarea de către reclamant a funcţiei de prim-ministru al României.”

Din cele 31 de pagini ale deciziei reiese că nici măcar avocaţii lui Ciucă nu au invocat aceste motive în solicitarea de suspendare, vorbind doar la modul general despre “prejudiciile de imagine” ale clientului lor. În plus, aceste fragmente indică, fără putinţă de tăgadă, faptul că magistratul a luat în considerare argumente care nu au legătură cu cauza, ci reprezintă o excedere spre spectrul politic. În plus, grijuliu, magistratul a sărit în apărarea lui Ciucă în disputa cu “adversarii politici”, care ar putea folosi chestiunea plagiatului ca “armă”.

Şapte organizaţii internaţionale îngrijorate de cazul Şercan

Şapte organizatii europene şi internaţionale, care apară libertatea presei, transmit o nouă scrisoare către autorităţile române pentru a-şi împărtăşi îngrijorarea profundă cu privire la întârzierea investigaţiilor privind publicarea fotografiilor furate ale jurnalistei Emilia Şercan şi presupusa scurgere a unor elemente cheie ale anchetei în această infracţiune.

Scrisoarea este semnată de Reporteri fără Frontiere (RSF), ActiveWatch, Article 19 Europe, Federaţia Europeană a Jurnaliştilor (EFJ), OBC Transeuropa (OBCT), European Centre for Press and Media, Freedom (ECPMF), Committee to Protect Journalists (CPJ) şi a fost transmisă autorităţilor române în aprilie.  „Deşi se aplică principiul confidenţialităţii anchetei, autorităţile par să fi eşuat - conform informaţiilor disponibile - să facă progrese semnificative la patru luni după ce Emilia Şercan a devenit ţinta hărţuirii şi a unei campanii de defăimare prin publicarea fotografiilor sale private şi a presupusa scurgere de elemente-cheie ale urmăririi penale în materie amplificând expunerea pozelor sale private”, arată Reporteri fără Frontiere într-un comunicat.

Mai mult, nici răspunsul Ministerului de Interne la scrisoarea deschisă sus-menţionată, nici răspunsul statului la alerta publicată pe platforma Consiliului Europei pentru promovarea protejării jurnalismului şi siguranţei jurnaliştilor nu au abordat preocupările legitime ale organizaţiilor noastre cu privire la progresul anchetei.

Prin urmare, organizaţiile constată că autorităţile nu au ca prioritate această investigaţie şi nici nu îi alocă resurse suficiente.