Statele Unite au livrat Ucrainei, de la începutul războiului rus, 20 de sisteme de tip High Mobility Artillery Rocket System (HIMARS) - un lansator multiplu de rachetă redutabil pentru armata rusă, cu o rază de acţiune de aproximativ 80 de kilometri.

Însă, dezvăluie WSJ, Pentagonul a modificat aceste sisteme de armament înainte de a le trimite pe câmpul de luptă, cu scopul de a împiedica Kievul să atace teritoriul rus şi de a agrava, în acest fel, conflictul armat.

Oficiali americani declară WSJ că HIMARS-urile livrate Ucrainei nu pot trage rachete de tip Army Tactical Missile System (ATACMS), pe care Washingtonul nu le-a furnizat, dar pe care ucrainenii le pot obţine de la alte ţări.

Aceste proiectile sunt capabile să atingă o ţintă aflată la peste 300 de kilometri şi să vizeze, astfel, cu uşurinţă, de pe teritoriul ucrainean, zone din Rusia.

Aceste modificări blochează totodată tragerea oricăror altor tipuri de rachetă cu rază lungă de acţiune pe care Ucraina le-ar putea cumpăra sau produce.

Casa Albă şi Pentagonul, contactate de WSJ, au refuzat să comenteze cu privire la aceste modificări, care ar putea legătură cu materialul militar sau cu software-ul.

”Din motive de securitate operaţională, nu comentăm în mod public configurarea sistemelor furnizate aliaţilor şi partenerilor”, a respins un purtător de cuvânt al Pentagonului, generalul de brigadă Patrick Ryder, un general cu o stea.

Însă, înainte de livrarea acestor arme, Statele Unite au obţinut promisiunea oficială a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski că HIMARS-urile livrate nu vor fi folosite în atacarea unor ţinte de pe teritoriul Rusiei.

La jumătatea lui septembrie, o purtătoare de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, avertiza clar Statele Unite în acest sens.

”Dacă Washingtonul decide să ofere Kievului armament cu rază lungă de acţiune, ele vor încălca o linie roşie şi vor deveni parte în conflict”, ameninţa Zaharova

Aceste dezvăluiri au loc în contextul în care Ucraina a efectuat cu regularitate, în ultimele luni, atacuri pe teritoriul rus.

La sfârşitul lui iulie, iar apoi în octombrie, Peninsula ucraineană Crimeea, anexată în 204 de Moscova, a fost vizată şi atinsă de artileria ucraineană.

Luni, atacuri cu drone au mers mai adânc şi au atins două baze aeriene în centrul Rusiei.

marţi, guvernatorul regiunii Kursk, vecină cu Ucraina, a evocat un ”atac cu dronă în zona aerodromului” din acest oraş, în care un  rezervor de stocare de petrol a fost incendiat, însă fără să facă victime.

Imediat după aceea, Statele Unite au condamnat cu jumătate de gură aceste atacuri ucrainene pe teritoriul rus.

”Noi nu încurajăm şi nu ajutăm Ucraina să lanseze atacuri în Rusia”, a subliniat secretarul de Stat american Antony Blinken.

”Lucrul la care suntem hotărâţi este să facem în aşa fel încât ei (ucrainenii) să aibă în mână - cu (ajutorul) altor mulţi parteneri din lume - echipamentele de care au nevoie pentru a se apăra, a-şi apăra teritoriul şi a-şi apăra libertatea”, a adăugat şeful diplomaţiei americane.