Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Beijingul a dorit să demonstreze, încă o dată, că amenințările cu represalii economice funcționează; reacția Bruxelles-ului i-a confirmat aștepările.
Un raport al Uniunii Europene care documenta maniera în care anumite guverne utilizează criza provocată de pandemie pentru acțiuni de dezinformare și manipulare în statele de pe continent, raport care trebuia să fie făcut public la mijlocul săptămânii trecute, a fost mai întâi amânat și apoi modificat în urma presiunilor exercitate de către China. Informația este dezvăluită în ediția de vineri a cotidianului The New York Times subiectul fiind preluat ulterior și de alte canale media, între care și Bloomberg. În varianta inițială, din care Politico a prezentat marțea trecută câteva extrase semnificative existau critici în special la adresa Rusiei și Chinei, făcute totuși într-un registru moderat. "Surse oficiale rusești și canale media controlate de stat au derulat o campanie coordonată de diseminare a unor informații medicale false." Sau, cu trimitere la acțiunile Beijingului, "China a continuat să desfășoare o campanie globală de dezinformare pentru a deturna vina ce-i revine pentru izbucnirea pandemiei și pentru a-și îmbunătăți imaginea sa internațională utilizând atât mijloace la vedere, cât și subterane", se scria în prima versiunea a raportului.
În ciuda tonului relativ moderat, Beijing-ul nu a ezitat, așa cum ne-a obișnuit deja în alte situații similare, să facă uz de influența de care dispune. A amenințat cu represalii comerciale și a avut câștig de cauză. În urma presiunilor venite de la biroul lui Josep Borrell, Înaltul Reprezentant UE pentru Politica Externă, referirile la "campania globală de dezinformare a Chinei", și cele referitoare la o postare de pe website-ul ambasadei chineze de la Paris în care se scria că autoritățile franceze i-ar fi lăsat în mod deliberat pe cei din centrele de bătrâni "să moară de boală și de foame" au dispărut cu totul, iar alte formulări au fost "îndulcite", în ciuda obiecțiilor formale ale echipei care a redactat documentul. Una dintre membrele acesteia, Monika Richter, scrie The New York Times, se plângea într-un email trimis colegilor și șefilor ei, că "o astfel de atitudine împăciuitoristă creează un precedent periculos și deschide drumul către alte cedări similare în viitor" și că în acest fel diplomații UE "se autocenzurează pentru a face pe plac Partidului Comunist Chinez". Unul dintre rezultate este acela că pretenția Ursulei von der Leyen care descria noua Comisie Europeană pe care o conduce drept una "geopolitică" alunecă în ridicol. E poate interesant de pus în contrast, în acest context, atitudinea împăciuitoare a d-lui Borrell față de China în raport cu tonul unora dintre declarațiile sale anterioare, deloc reținute, împotriva Americii.
În realitate însă nu asistăm nici pe departe la o premieră din acest punct de vedere. Astfel de "întâmplări" au avut loc și în trecut atunci când documente de poziție critice față de Rusia, precum unul privitor campaniile de dezinformare lansate în perioada campaniilor electorale din Europa, au fost "ajustate" corespunzător. În cazul ultimului raport menționat s-a ajuns în situația în care orice referiri la sprijinul Rusiei față de o serie de grupări politice din Occident să fie eliminate! O dovadă că atât China, cât și Rusia au o influență considerabilă în interiorul UE atât în mod direct, cât și, în cazul Chinei, prin intermediul unor state ca Ungaria, Grecia sau Portugalia unde a finanțat investiții importante. Acest ultim mecanism a permis blocarea unei rezoluții UE care solicita Beijingului să respecte o hotărâre a Curții Internaționale de la Haga din 2016 care respingea ceea ce China consideră a fi "drepturile sale istorice" asupra celei mai mari părți a Mării Chinei de Sud. Hotărâre pe care, de altfel, China o ignoră complet și pe care nu s-a mulțumit doar să o atace, considerând-o o "bucată de hârtie fără nici un fel de valoare" emisă de un tribunal care este "lacheul unor forțe externe", ci a și avertizat că decizia poate face mai probabilă o confruntare militară în regiune. Oricum, spațiul de manevră al UE este destul de limitat din acest punct de vedere, cu excepția domeniului economic, Uniunea fiind un actor relativ minor din punctul de vedere al influenței sale globale.
Majoritatea observatorilor cred că rolul decisiv în formularea pozițiilor UE în raport cu China îl are Berlinul. Or, anul trecut exporturile germane în China au atins un volum de aproape 100 miliarde Euro, de două ori mai mare decât totalul combinat al exporturilor din Franța, Olanda și Italia către China. În acest context e greu să separi geopolitica de interesele economice ale Germaniei, dar și de ale altor țări europene. Lucru vizibil și în cazul gazoductului Nord Stream, pe relația cu Rusia, când acestea din urmă au prevalat la Berlin în dauna celor de securitate ale țărilor de pe flancul de est al Uniunii Europene. Însă în general principalele puteri occidentale au fost și rămân mult mai reținute decât Washingtonul în criticile la adresa Chinei, deși comportamentul acesteia din urmă, nu doar în această perioadă, în domeniul economic, dar și tot mai mult în materie de propagandă, stârnește destulă îngrijorare. De pildă, se discută despre crearea unor mecanisme la nivelul UE de supraveghere și eventual de blocare a achizițiilor unor firme strategice de pe continent de către "actori externi", după modelul din Statele Unite, unde există CFIUS - un organism care analizează impactul unor potențiale investiții străine asupra securității naționale. Teama fiind aceea că Beijingul ar putea profita de căderile accentuate de pe burse pentru a prelua controlul asupra unor companii europene strategice.
De asemenea, se discută și despre o readucere "acasă" a unor industrii importante, cum ar fi cea a produselor și echipamentelor medicale, sau măcar de o diversificare a lanțurilor de producție care să reducă dependența periculoasă față de China. Este vorba, evident, de un proces mai îndelungat, pe care Japonia l-a și declanșat deja (guvernul de la Tokyo a alocat deja $2,2 miliarde pentru a sprijini companiile japoneze să se relocheze din China) de care ar trebui să încerce să profite și România. Se speculează chiar pe tema unei posibile reveniri a Marii Britanii asupra deciziei de a permite implicarea Huawei în dezvoltarea rețelei sale 5G. Joerg Wuttke, președintele Camerei de Comerț UE-China, vorbea despre o "atmosferă toxică din Europa față de China", Dominic Raab, ministrul britanic de externe, declara că "nu vom putea reveni la relațiile obișnuite cu China la finalul pandemiei", iar Bruno Lemaire, ministrul de finanțe francez, consideră că ceea ce se întâmplă acum este un "punct de cotitură", pledând pentru o regândire a globalizării și descriind hiper-dependența Europei de China drept "iresponsabilă și nerezonabilă".
Însă rămâne de văzut câte dintre aceste declarați vor rămâne valabile pe termen mai lung. E greu de crezut, de pildă, că puternicul lobby industrial german va renunța ușor la o parte dintre extinsele sale afaceri din China. Până acum influența acestuia asupra guvernului de la Berlin s-a dovedit a fi una importantă. De pildă în cazul Nord Stream. Va fi acum altfel? În plus, spre deosebire de Statele Unite unde există un consens bi-partizan pe această direcție și sunt deja discutate în Senat măsuri legislative concrete de reducere a dependenței față de China în domeniul medical, Europa ar putea fi tentată să revină la ideea mai veche exprimată de Emmanuel Macron, de a deveni un "power broker" între Statele Unite și China. Deocamdată, dacă ne luăm după acțiunile concrete, nu după declarații, la Bruxelles, cel puțin, curajul de a rezista în fața presiunilor Beijingului pare să fie în cantități extrem de limitate.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Cum e să lucrezi într-o universitate (şi să participi la alegeri)
Ghici cine este blondina din acest tandem liberal indestructibil?
Publicitatea convenției matrimoniale și modificarea acesteia
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |