anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

(Sub)regionalizare (II)

GALERIE
George Turcanasu
  • George Turcanasu
- +

Prin regionalizarea elementară, realizată prin comasarea a două judeţe, nu vor pierde marile oraşe (Cluj, Timişoara sau Iaşi), care vor funcţiona în continuare în logica lor regională, ce va deveni după punerea în practică a noilor regiuni, una supra-regională. Acest tip de abordare a regionalizării va crea, într-o manieră directă, un handicap judeţului a cărei resedinţă nu a dobândit calitatea de reşedinţă regională.

În geografie, teritoriul reprezintă un spaţiu apropriat - luat în stăpânire, marcat, amenajat şi planificat, ai căror locuitori au un anumit mod de practicare al acestuia - teritorialitate, care, cel mai adesea, imprimă în raport cu vecinătăţile/ exteriorul identitatea teritorială. În planificarea teritorială sau în ştiinţele administrative şi guvernanţă, definiţia teritoriului se delestează de filosofia spaţială din background şi devine una extrem de simplă - spaţiu delimitat administrativ. Aici apare un potenţial conflict. Un grid administrativ dictat de centru poate afecta pe termen lung logica naturală de funcţionare a unui teritoriu aflat la periferie.

Sunt convins că dezbaterea pe tema regionalizării s-a canalizat pe o chestiune secundară. Principala problemă e stabilirea limitelor, nu cea a reşedinţelor - care devine în raport cu prima, o chestiune subsidiară, indusă. Am încheiat prima parte a articolului făcând o presupunere, aceea că 15 sau 18 regiuni, atâtea cât se regăsesc în discursul domnului Prim-Ministru, vor impune la nivelul României un grid administrativ regional a cărei geometrie nu va fi cu mult diferită faţă de regiunile de inspiraţie sovietică, ce au funcţionat în perioada anilor 1960-1968. Această presupunere nu e fără fundament, pentru că la nivelul teritorial sub-regional matematica spaţială, bazată pe dimensiunea reşedinţelor judeţene şi distanţa dintre acestea, relevă clusterele urbane ale vechilor regiuni: Suceava (cu Botoşani), Bacău (cu Neamţ), Maramureş (cu Satu Mare), Banat (cu Arad) etc. Dacă un model cantitativ aplicat în geografie e capabil să releve cu aproximaţie logica teritorială la diverse niveluri scalare, problematica identitară e dificil de introdus în ecuaţie.

Chestiunea identităţii regionale, deşi pare fi un obiectiv al ultimilor două episoade ale regionalizării, ţine mai degrabă de estetica discursului, care imprimă o aura intelectuală spuselor autorităţilor. Dacă nu ar fi fost bariera montană, unde se termină judeţele, incidenţa polilor urbani de talie importantă asupra spaţiului polarizat, sau chiar unele etnii, probabil nu s-ar ţine cont în regionalizare de existenţa unor teritorii intra- şi extra-carpatice. Dacă ar fi să revin în orizontul nostru regional, nu pot să nu vă reamintesc ridicolul acţiunii autorităţilor sucevene de a aduna teritorii "de-o regiune”, atribuindu-le calitatea de bucovineni botoşănenilor, ba chiar şi nemţenilor.

Dacă geometriile regiunilor de dezvoltare actuale nu mai sunt agreate sub presiunea unor reşedinţe judeţene intermediare şi orgolioase, sau, dacă din cauza unor vechi spaime de o centrifugă teritorială, nu dorim să construim nivelul administrativ regional pe baza limitelor provinciilor, ignorând faptul că logica lor teritorială a fost testată de-a lungul istoriei, măcar să nu compunem regiuni mici şi/ sau egale ca dimensiune. 15 sau 18 regiuni, păstrănd judeţele în geometria lor actuală nu reprezintă o creştere a eficienţei administratiei româneşti. Pe de altă parte, dacă se vor desfiinţa judeţele ca unităţi administrative, pentru că nu îşi vor mai justifica existenţa, România ar deveni singurul stat din UE care nu va mai avea nivelul NUTS III.

În planul instituţiilor administrative, regionalizarea reprezintă în primul rând transferul de responsabilitate de la nivelul central către nivelul regional; dar pentru că există riscul complicării inutile a administraţiei prin introducerea acestui nou nivel teritorial, e chiar indicată şi trecerea unor atribuţii manifeste acum la nivel judeţean către nivelul regional. Ca urmare, lăsând orice urmă de ipocrizie la o parte, cu riscul de a alimenta temerile "judeţeniştilor”, putem afirma că unele municipii reşedinţă de judeţ vor avea de câştigat prin trasferul de competenţe administrative, altele vor pierde, mai ales că avem o îndelungată tradiţie a centrului unic de decizie, fie că-i vorba de Bucureşti, la nivel naţional, fie de reşedinţele de judeţ, la nivelul local.

Prin regionalizarea elementară, realizată prin comasarea a două judeţe, nu vor pierde marile oraşe (Cluj, Timişoara sau Iaşi), care vor funcţiona în continuare în logica lor regională, ce va deveni după punerea în practică a noilor regiuni, una supra-regională. Acest tip de abordare a regionalizării va crea, într-o manieră directă, un handicap judeţului a cărei resedinţă nu a dobândit calitatea de reşedinţă regională. Astfel, fenomenul skhrinking cities (oraşe în scădere), care se manifestă plenar de mai bine de două decenii în cazul tuturor oraşelor de talie mijlocie sau mare şi de o importanţă teritorială mai degrabă judeţeană decât regională, se va acutiza în cazul reşedinţelor de judeţ pierdante.

Dacă într-o regiune administrativă suprapusă geometriei Regiunii de dezvoltare Nord-Est, Bacăul, Suceava, Botoşaniul, Piatra Neamţ sau Vasluiul (polii urbani secundari) ar avea o forţă de negociere puternică în raport cu oraşul primat - Iaşi, temperând tentaţia concentrării tuturor funcţiilor la nivelul noului centru, lucrurile nu vor mai sta aşa în cazul regiunilor elementare. Ce forţă de negocire ar avea Vasluiul într-o geometrie regională Iaşi-Vaslui, unde Iaşii ar realiza mare parte din PIB-ul regional? Dar Botoşanii, în interiorul unei geometrii Suceava-Botoşani? În cazul acesta e posibil să vorbim de un dublu impact negativ asupra oraşului şi judeţului său, pentru că Botoşanii vor aparţine unei regiuni a cărei identitate se va construi în jurul "brandului” Bucovina. (Pe săptămâna viitoare!)

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea “Al.  I. Cuza” Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

O reformă care nu se va face (II)

Cătălin ONOFREI

O reformă care nu se va face (II)

Poveste cu doi înecaţi.

opinii

Mahalaua digitală

Florin CÎNTIC

Mahalaua digitală

Deşi nu prea îmi pierd timpul cu comentariile sterile de pe social media, nu încetez să mă minunez de ticăloşia, prostia delirantă şi reaua credinţă care parazitează până la sufocare opiniile articulate, chiar dacă uneori provocatoare din bula mea, ale lui Dan Alexe, Sorin Ioniţă sau Mădălin Hodor. Când scriam acest text, în urmă cu foarte mulţi ani, credeam că se va atenua în timp cotcodăceala otrăvită a smintiţilor care intervin obraznic şi contondent pe internet. După cum vedem azi, maladia s-a agravat.

A plecat ministrul. Ce ne facem?

Ioan Alexandru TOFAN

A plecat ministrul. Ce ne facem?

Aşadar, o lege scurtă şi clară (150 de pagini sau chiar 120 este deja prea mult), generală şi fără elanuri civilizatoare, împreună cu o responsabilitate mare acordată celor care predau şi învaţă. Nu ştiu dacă este soluţia potrivită. Dar măcar ne putem gândi la ea, ca alternativă la începuturile care nu se mai termină ale reformelor din educaţie şi la legile care vor să fie săpate în piatră cu mina de la pix.

Despre copilărie (I)

Radu PĂRPĂUȚĂ

Despre copilărie (I)

Copilăria mea a coincis cu primii ani ai deschiderii „domniei” lui Ceauşescu, când se instaurase o efervescenţă în societatea românească. M-am gândit să povestesc despre perioada aceea, fiindcă este bine să nu uităm învăţămintele de atunci. 

pulspulspuls

Amantele dezvoltatorilor imobiliari din târg. Scurt ghid erotic pentru developeri

Amantele dezvoltatorilor imobiliari din târg. Scurt ghid erotic pentru developeri

Astăzi vom trece în revistă câte ceva din comportamentul hormonal de vârsta aproape septuagenară a unor dezvoltatori imobiliari din târgul nostru, stimaţi telespectatori. 

Caricatura zilei

Tractorul

Editia PDF

Bancul zilei

Un sofer de TIR opreste la un popas, comanda un sandwich, o cafea si o placinta. Intra trei motociclisti rai, unul îi man&ac (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.