Subiecte prea ușoare la Română, la Evaluare. Dificultăți în ierarhizarea elevilor buni: „Vor fi multe note mari la vârf și o departajare dificilă”. Reacții de la Iași

În județul Iași, proba la Limba română a fost susținută de 6.591 de elevi, prezența fiind de 97%. Nu s-au prezentat la examen 204 dintre elevii înscriși. Pentru 105 elevi din 51 de școli ale județului Iași, Comisia județeană de evaluare națională a propus adaptarea procedurilor de susținere a examenului în vederea asigurării condițiilor de egalizare a șanselor.

„Subiectele au fost neașteptat de ușoare”

 Mai mulți profesori de Limba și literatura română din Iași au declarat că subiectele au fost surprinzător de ușoare, ceea ce, au explicat ei, avantajează elevii de nivel mediu, dar îi pune în dificultate pe cei foarte bine pregătiți.

„Din punctul meu de vedere, subiectele au fost ușoare, poate neașteptat de ușoare, ceea ce avantajează elevii de nivel mediu și îi dezavantajează pe cei care au un nivel mai ridicat. În aceste condiții, orice ezitare, orice scăpare înseamnă pierderea unui punctaj. Probabil notele la Limba română, la Evaluarea Națională, vor fi mari și foarte mari”, a transmis Nicoleta Munteanu, profesoară de Limba și literatura română la Colegiul Național din Iași.

Aceeași opinie a fost împărtășită și de Serinella Zara, profesoară la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Iași, care s-a declarat surprinsă de alegerea unei compuneri narative la subiectul al II-lea, întrucât a făcut ca subiectul să fie „prea ușor”. Potrivit cadrului didactic, subiectul a fost accesibil, iar toți elevii ar trebui să ia note peste 5,00.

„M-a surprins subiectul. A fost prea ușor! Probabil pe copii nu i-a surprins, fiindcă ei își doreau compunere narativă, dar pe mine, da. Mă așteptam, atât eu, cât și alți colegi, la analiză de text literar, având în vedere că doi ani la rând s-a dat caracterizare, iar la simularea din martie a fost genul liric. Pentru mine este surprinzător subiectul, pentru că mă așteptam să fie la un alt nivel evaluarea”, a menționat Serinella Zara.

La rândul său, profesoara a atras atenția asupra efectului invers pe care un subiect facil îl poate avea asupra elevilor foarte buni. „Un copil foarte bun va tinde să complice lucrurile atunci când ele sunt ușoare. Se va gândi că trebuie să fie o capcană pe undeva”, a mai spus Serinella Zara.

Mariana Chiriac, profesoară de Limba și literatura română la Colegiul Național „Costache Negruzzi” din Iași, consideră că subiectele au avut un grad de dificultate mediu, iar niciun exercițiu nu a fost nemaiîntâlnit.

„Subiectele au avut un grad de dificultate mediu. Nu a fost nimic de neimaginat sau neașteptat. Au fost nuanțe care sperăm că vor fi valorificate de către elevii mai buni, care au experiența lecturii și care au capacitatea de a analiza mai în detaliu un text”, a declarat Mariana Chiriac.

„Vor fi multe note mari”. Cadrele didactice prevăd o departajare dificilă între elevii foarte bine pregătiți

 Deși profesorii au explicat că subiectele ar fi putut fi rezolvate și de un elev cu o pregătire de nivel mediu la Limba și literatura română, aceștia atrag atenția asupra unei consecințe previzibile: o avalanșă de note mari și dificultăți în ierarhizarea elevilor foarte buni în vederea admiterii la liceu. „Vor fi multe note mari la vârf și o departajare dificilă între ei. Dacă subiectul era mai dificil la cea de-a doua parte, departajarea ar fi fost mai ușoară. Vom avea foarte multe note mari, dar rămâne de văzut cum va fi admiterea la liceu prin prisma acestor medii”, a avertizat Serinella Zara.

Aceeași îngrijorare a fost împărtășită, pentru „Ziarul de Iași”, și de Nicoleta Munteanu, care a atras atenția asupra unei posibile devalorizări a exigențelor școlare, întrucât „au fost niște subiecte care profesorului de Limba română nu îi spun mare lucru”.

„Subiecte devin îngrijorătoare gândindu-ne la notele foarte mari cu care probabil se va intra anul acesta la școlile bune din Iași și la așteptările elevilor de la ceea ce înseamnă literatura română în clasele de liceu”, a explicat profesoara de la Colegiul Național din Iași.

Diferențele între elevii foarte buni se vor vedea mai ales în zona de analiza și interpretare, la exercițiile 7, 8 și 9 de la subiectul I, potrivit profesoarei Mariana Chiriac.

„Ierarhizarea la vârf cred că o vor face subiectele de redactare pe partea de relație între texte, valorificarea lecturilor suplimentare – itemii 7, 8 și 9 de la subiectul I. Aici se vede exercițiul, lectura, capacitatea de analiză și gândirea logică a unui copil. Aici vor fi și nuanțele care vor face departajarea”, a menționat profesoara de la Colegiul Național „Costache Negruzzi”.

 Exerciții previzibile, dar capcanele vin din lipsa de concentrare

 Deși subiectele la Limba română din acest an au fost considerate ușoare și în linia celor din sesiunile anterioare, profesorii ieșeni au atras atenția că diferențele reale între lucrări vor fi făcute nu de dificultatea exercițiilor, ci de atenția și echilibrul emoțional al elevilor în timpul examenului.

De exemplu, profesoara Nicoleta Munteanu a explicat că „toate cerințele merg în direcția în care au fost subiectele și în anii anteriori”. Conform declarației acesteia, nici la gramatică „nu a fost nimic ieșit din comun”.

„Chiar niciuna dintre cerințe nu putea să creeze probleme unui copil care a lucrat și care știe o limbă română de nivel mediu. Ceea ce cred că va face diferența, iar din perspectiva aceasta devin esențiale, sunt acuratețea exprimării, percutanța ideilor, fluiditatea și corectitudinea gramaticală în redactarea exercițiilor la literatură”, a precizat profesoara de la Colegiul Național.

Aceeași idee este susținută și de profesoara Mariana Chiriac, care a vorbit despre un set de exerciții clare, predictibile, fără dificultăți ascunse, dar cu anumite elemente care necesitau atenția copiilor. „Dacă s-a greșit, cel puțin la un liceu cum e al nostru, s-a greșit din neatenție, nu din neștiință. Majoritatea itemilor erau abordabili și de copiii cu o pregătire mai modestă, adică se putea scoate ușor un 6 sau 7”, a transmis profesoara de la Colegiul Național „Costache Negruzzi”.

Cadrul didactic de la Colegiul Național „Mihai Eminescu” a atras atenția asupra unui aspect mai puțin vizibil: oboseala, stresul și lipsa concentrării pot duce la erori care nu reflectă nivelul real al cunoștințelor absolvenților clasei a VIII-a. „E foarte ușor să zici că e analfabet funcțional, dar când el greșește una sau două grile nu îl acuzi, fiindcă poate nu a dormit jumătate de noapte”, a spus Serinella Zara.

„O capcană ar fi fost să facă adjectivul «greu» să fie nume predicativ. Pentru o funcție se pierde un punct, dar rămân două puncte pentru corectitudinea propoziției”, a completat profesoara.

 Subiectul al II-lea, criticat de profesori. Compunerea narativă este considerată prea ușoară

 Profesorii de Limba română din Iași au avut reacții critice față de subiectul al II-lea de la Evaluarea Națională 2025, considerând că propunerea unei compuneri narative a fost o alegere prea facilă, care nu permite o evaluare riguroasă a nivelului elevilor ce urmează să treacă în clasa a IX-a.

„Cred că subiecte mai ușoare decât cele de anul acesta cu greu își puteau dori elevii de clasa a VIII-a, în condițiile în care nu au avut nici măcar o caracterizare de personaj sau un rezumat la subiectul al II-lea, ci o compunere narativă. Elevii fac compuneri narative începând cu clasa a III-a sau a IV-a. Realitatea este că a introduce în compunerile narative o secvență descriptivă și una dialogată este absolut obișnuit pentru ei”, a explicat Nicoleta Munteanu.

Potrivit profesoarei, un astfel de exercițiu „nu verifică nici creativitatea, originalitatea, lecturile și nici măcar înțelegerea subiectului I”, așa cum s-ar fi întâmplat dacă ar fi avut semnificația mesajului, caracterizare de personaj sau un rezumat. Ea consideră că departajarea reală între lucrări se va face în funcție de „atenția la formulare și fluiditatea ideilor”.

Aceeași opinie o împărtășește și profesoara de la Colegiul Național „Costache Negruzzi”, care a menționat că o compunere narativă reprezintă „unul dintre cele mai abordabile subiecte”. „La nivel minimal putea fi abordată de orice absolvent de clasa a VIII-a”, a afirmat Mariana Chiriac.

Cu toate acestea, pentru ca elevii să obțină punctajul maxim, era necesară o atenție sporită la detalii și structură, după cum a atras atenția profesoara de la Colegiul Național „Mihai Eminescu”.

„La compunere, elevii trebuiau să fie foarte atenți la cerință. Trebuia să se regăsească o excursie, un spațiu, un timp, o întâmplare, un punct culminant și două secvențe – descriptivă și dialogată. Dacă lipsește una dintre cele două secvențe, se pierde din punctaj. Totodată, trebuiau respectate și cele trei părți ale unei compuneri. Ea pare simplă, dar dacă nu respectă elementele care se regăsesc pe barem vor pierde din punctaj”, a adăugat Serinella Zara.

„Toate pânzele sus!”, din nou în subiecte

În ceea ce privește textele-suport de la proba la Limba și literatura română din cadrul Evaluării Naționale 2025, elevii s-au întâlnit din nou cu un fragment din romanul Toate pânzele sus!, la doar trei ani după ce același text a fost folosit într-o altă sesiune de examen.

„Cele două texte suport au fost ofertante. Cu siguranță majoritatea au citit romanul Toate pânzele sus! în gimnaziu”, a declarat Nicoleta Munteanu.

Profesoara de la Colegiul Național „Mihai Eminescu” nu a considerat oportună reluarea acelorași texte în cadrul unui examen național. Aceasta a atras atenția asupra lipsei de diversitate în selecția textelor, în condițiile în care există o ofertă editorială vastă și numeroase titluri contemporane care ar putea fi valorificate în cadrul examenelor.

„La Evaluarea Națională din anul 2022 a fost tot un fragment din Toate pânzele sus!. E foarte frumos romanul, l-au citit copiii, dar totuși să dai același text la interval de trei ani… Se scrie foarte multă literatură pentru copii, sunt colecții speciale”, a transmis Serinella Zara.

Ce s-a dat la Evaluarea Națională 2025?

 Exercițiile de la subiectul I au vizat atenția și identificarea unor informații din cele două texte propuse: Toate pânzele sus! de Radu Tudoran și Spre Polul Sud de Emil Racoviță. Elevii au avut de completat spații punctate cu detalii relevante din text, de rezolvat itemi tip grilă și de indicat dacă anumite enunțuri sunt adevărate sau false. La exercițiul numărul 6, au avut de trecizat o trăsătură a unui personaj, identificată într-un fragment dat, dar și mijlocul de caracterizare utilizat. Punctul 7 de la subiectul I a presupus redactarea unui răspuns de minimum 30 de cuvinte despre un element comun celor două texte, utilizând exemple relevante.

La itemul 8, elevii au avut de argumentat, în 50-100 de cuvinte, dacă reușită unei călătorii depinde de pregătirea atentă a acesteia. Punctul 9 a solicitat asocierea fragmentului din opera Toate pânzele sus! cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, pentru a evidenția o valoare comună, în 50-100 de cuvinte

Subiectul I B a inclus opt exerciții de vocabular și gramatică. Absolvenții clasei a VIII-a au avut de despărțit corect în silabe cuvintele „mijloacele” și „speriați”, de ales cuvintele derivate, de identificat sensul secvenței „de tăiat frunză la câini” și de găsit omonimele. Apoi, candidații au avut de selectat trei substantive cărora trebuiau să le indice și cazul.

Exercițiul 6 le-a cerut să alcătuiască două propoziții – una afirmativă, în care verbul „a fi” să aibă valoarea predicativă, și una negativă, în care adjectivul „greu” să fie nume predicativ. După cerința de sintaxă de la itemul 7, absolvenții au avut de ales forma corectă a șase cuvinte – „deodată/de odată”, „înnorat/înorat”, „cenuși/cenușii”, „s-a/sa”, „aruncându-și/atuncânduși” și „plajei/plăjii”.

Subiectul al II-lea, notat cu 20 de puncte, a cerut redactarea unui text narativ, de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinte o întâmplare dintr-o excursie, incluzând o secvență descriptivă, de minimum 30 de cuvinte, și o secvență dialogată, de minimum patru replici.

Subiectele și baremele pot fi găsite AICI

Publicitate și alte recomandări video