Subiectivitate vs. obiectivitate în evaluarea elevilor. E posibil un „barem” de notare? Opinia prof.dr. Constantin Cucoș

luni, 11 noiembrie 2024, 04:16
3 MIN
 Subiectivitate vs. obiectivitate în evaluarea elevilor. E posibil un „barem” de notare? Opinia prof.dr. Constantin Cucoș

Evaluarea cunoștințelor elevilor rămâne un subiect controversat în sistemul educațional, ridicând întrebări despre măsura în care obiectivitatea poate fi asigurată în notarea cunoștințelor elevilor.

Lucrările de control și ascultarea orală sunt mai expuse subiectivismului, în timp ce evaluările naționale sunt mai puțin afectate de subiectivitatea evaluatorului, potrivit specialiștilor. Un barem de corectare pare să fie soluția pentru obiectivarea evaluării.

„Ascultarea orală sau lucrări de control, mai expuse aprecierilor subiective”

Potrivit profesorului Constantin Cucoș, fost director al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic (DPPD) din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași, examenele standardizate, precum Evaluarea Națională sau Bacalaureatul, sunt mai puțin expuse subiectivității datorită aplicării unor bareme stricte. Cu toate acestea, testările curente, precum lucrările de control și ascultările orale, rămân mai vulnerabile în fața percepțiilor subiective ale profesorilor.

„În general, evaluările curente, cu rol formativ, de zi cu zi, prin ascultarea orală sau lucrări de control, sunt mai expuse aprecierilor subiective sau erorilor în evaluare. Evaluarea cu miză mare, sumative – cum ar fi evaluarea națională sau bacalaureatul, sunt mai puțin afectate de subiectivitate sau alte variabile întrucât probele sunt standardizate, unitare și chiar unice la nivel de sistem, și realizate de echipe de specialiști. Urmând un anumit barem de corectare, evaluatorul nu are de ce să greșească sau să fie subiectiv”, a declarat Constantin Cucoș.

Această perspectivă subliniază importanța standardizării și a folosirii unor criterii clare de corectare pentru a diminua riscul evaluărilor părtinitoare. Totodată, un punct-cheie este și pregătirea riguroasă a profesorilor, care, conform specialistului, trebuie să posede „o cultură didactică minimală”.

„În ce privește efectele perturbatoare ce intervin în evaluare, acestea sunt binecunoscute, putând fi  găsite în orice manual de pedagogie generală, constituind o chestiune de cultură didactică minimală pentru un profesor care se respectă”, a precizat fostul director al DPPD din cadrul UAIC Iași, pentru „Ziarul de Iași”.

Rolul testărilor periodice și impactul asupra dezvoltării elevilor

Cel puțin o dată la două-trei săptămâni elevii susțin un test scris sau sunt ascultați la o disciplină. Cât de eficiente sunt testările periodice în evaluarea corectă a progresului elevilor? Potrivit lui Constantin Cucoș, evaluările periodice sunt un instrument esențial în dezvoltarea abilităților elevilor, având rolul de feedback atât pentru elev, cât și pentru profesori și părinți.

„Evaluările periodice sunt binevenite, având un rol de feedback și informare în legătură cu nivelul la care se află un elev la un moment dat, pe acest parcurs al învățării. Ele au un rol auto-reglator și clarificator atât pentru profesor, dar și pentru elev, familia lui, societate. E un prilej de învățare și interiorizare a experienței examenului sau concursului, a asumării unor anumite concentrări sau chiar stres presupus de competiția cu alții sau cu tine însuți”, a explicat Constantin Cucoș.

În plus, testările realizate periodic contribuie la motivarea elevilor și la formarea unor strategii de învățare eficientă și durabilă. „Oricum, e un exercițiu cu rol formativ, motivațional și obligatoriu pentru o învățare serioasă, eficientă, durabilă”, a adăugat fostul director al DPPD.

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii