anunturi
grandchef
mineralia
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

duminica, 03.07.2022

Suflete de aur cum rar întâlnim! Poveştile unor părinţi de excepţie din Iași

GALERIE
elena rusu si cele patru fetesotii vatavu si cele patru fetepatru fetesotii vatavu
  • elena rusu si cele patru fete
  • sotii vatavu si cele patru fete
  • patru fete
  • sotii vatavu
- +

„Ziarul de Iaşi“ vă prezintă cazurile asistenţilor maternali Elena Rusu şi soţilor Vătavu din comuna Scânteia. „Bunica“ Rusu a crescut cinci fetiţe cu probleme de sănătate, două dintre acestea fiind bolnave de autism. „Faptul că fetiţa are autism nu a fost niciodată o problemă pentru noi“, ne spune Elena. Acum, soţii Vătavu sunt asistenţi maternali pentru patru copii de etnie romă. Și în trecut au crescut şi alţi copii de aceeaşi etnie. Toţi au reuşit în viaţă. „O altă fetiţă de care ne-am ocupat, Eliza, tot de etnie romă, este acum în Franţa, studentă în anul II la Sorbona. În clasa a II-a, când a ajuns la noi, era corigentă“, îşi aminteşte Gheorghe Vătavu.

Cei mai frumoşi părinţi din Iaşi sunt, de fapt, bunici - oameni trecuţi de prima ti­nereţe care, după ce copiii naturali s-au aşezat la casele lor, au început să ofere căldura unui cămin copiilor care nu au avut parte de aşa ceva. În judeţul Iaşi, peste 1.400 de copii care au trecut prin situaţii dificile se află în grija a 807 asistenţi maternali. „Ziarul de Iaşi“ a stat de vorbă cu trei dintre bunicii care sunt mamă şi tată pentru 8 astfel de copiii. Elena Rusu şi soţii Eugenia şi Gheorghe Vătavu din comuna Scânteia au casa plină de copii, chiar dacă fetele şi băieţii lor au depăşit de mult vârsta copilăriei.

Elena Rusu, în vârstă de 64 de ani, are 13 copii şi 17 nepoţi. Bunica din Scânteia a crescut opt copii ai ei şi când s-a văzut singură, fără nimeni în curte care să o strige „mama“, şi-a asumat răspunderea pentru cinci copii care se aflau în grija statului, în diferite centre de plasament. Din 2005, în casa Elenei au intrat cinci fetiţe străine - două cu autism, trei cu diferite probleme de sănătate - de care se îngrijeşte ca şi cum ar fi copiii ei de sânge.

„Mai întâi am avut-o pe Andreea, o fetiţă cu autism infantil care a stat la noi şase ani. În al doilea an, am mai cerut de la DGASPC un copil, că m-am gândit că dacă sunt doi se iau, se joacă, şi altfel se dezvoltă fie­care. Aşa a ajuns la noi Brânduşa, pe care o vedeţi şi acum aici. În 2011, nu am mai putut să o ţin pe Andreea, dar am cerut în schimb alt copil. Atunci a venit Maria, o fetiţă de un an cu autism infantil, foarte bolnăvioară şi firavă, care acum este prinţesa familiei. În 2012, le-am primit şi pe surorile Dumitriţa şi Ioana, care provin dintr-o relaţie zbuciumată, cu multe necazuri şi situaţii dificile. Aşa am ajuns în formula în care suntem acum“, povesteşte asistentul maternal.

Elena Rusu spune că nu se vede ocupându-se cu altceva decât cu creşterea copiilor. Aşa de mult îndrăgeşte să aibă grijă de cei mici, încât i-a insuflat şi fiicei sale de 43 de ani aceeaşi pasiune. Acum, fiica sa, mamă naturală a patru copii, se pregăteşte să primească al patrulea copil în plasament: o fetiţă de şapte luni, blondă şi cu ochi albaştri, ca un îngeraş.

„Abia aşteptăm să ajungă şi bebeluşul. Fiica mea e cea mai nerăb­dă­toare şi tot mă întreabă: «Oare când vine, mămică, că m-am săturat să aştept». E o fetiţă bolfoasă şi frumoasă pe care noi am văzut-o de câteva ori şi care ne-a cucerit“, mărturiseşte asistentul maternal.

Elena Rusu este pentru fetele luate din centrele de plasament când bunică, când mama. Fetele mai mari îi spun „bunica“, dar pentru mezina Maria este mama. În lumea fetiţei cu autism, casa în care se află şi cei din jurul său sunt ce iubeşte mai mult. De aceea, în unele momente, vine la doamna Elena, îi cuprinde faţa în braţe şi-i spune „Maria te iubeşte. Tu o iubeşti pe Ma­ria?“.

„Când am adus-o de la centru era cel mai firav copil. Soţul meu când m-a văzut cu ea în braţe mi-a spus „măi, femeie, ce-i cu tine, uite cât e de mică“, şi-a pus mâinile în cap şi a plecat în grădină. Atunci, fetiţa nu scotea nicio vorbă, iar acum, uitaţi, e cea mai energică şi vorbăreaţă dintre toate. Faptul că are autism nu a fost niciodată o problemă pentru noi. Maria este o fetiţă cu pro­bleme, dar de o inteligenţă extraordinară“, arată asistentul maternal.

Bunica din Scânteia a învăţat în cei 12 ani în care s-a ocupat de creşterea copiilor abandonaţi că toţi merită o şansă. Chiar şi atunci când comportamentul lor poate supără şi necă­jeşte.

„Nu e vina lor. Ei vin cu bagajul acesta din familie după ce au trecut prin bătăi şi ameninţări cumplite. Noi trebuie doar să avem răbdare pentru că altceva nu putem face. Eu stau şi mă gândesc, câteodată, Doamne ce aş face eu fără copii“, conchide ieşeanca.

Părinţi pentru copii de etnie romă 

În Scânteia locuieşte cel mai vârstnic asistent maternal din judeţul Iaşi. Gheorghe Vătavu se apropie de 76 de ani şi în casa sa se află, în prezent, patru fete de etnie romă de care se ocupă de la câteva luni. Corina, Ingrid, Vasilica şi Florentina, domnişoare educate cu vârste cuprinse între patru şi 17 ani, sunt cele mai bune eleve din clasă, cu înclinaţii spre lectură şi artă, cu care soţii Vătavu se mân­dresc de fiecare dată când au ocazia.

„Mă ocup cu cea mai nobilă şi importantă funcţie pe care poate să o aibă orice om, aceea de a creşte copii. Ne ocupăm de creşterea copiilor de peste 50 de ani. Avem patru copii naturali şi şapte copii pe care i-am adoptat cu inima. Întotdeauna au fost în casă câte doi-patru copii. Când am început să ne ocupăm de asistenţa maternală, am luat doi copii care după un an au fost integraţi în familie. Pe urmă, am avut mereu câte patru copii în casă“, spune Gheorghe Vătavu.

Asistentul maternal se ocupă cu creşterea copiilor din sistemul de protecţie socială din 2002, cu doi ani mai târziu decât soţia sa, Eugenia. Acum, fiecare soţ are încredinţat spre creştere câte două fete, cea mai mică, Corina, fiind înscrisă la grădiniţă, iar cea mai mare, Florentina, la o şcoală profesională din Braşov.

„Noi nu refuzăm niciodată niciun copil, dovadă că toate fetele sunt de etnie romă. Ele, însă, au ajuns la noi de la câteva luni şi acum sunt pe podium. Ingrid este premiantă la şcoală, Florentina a fost aleasă din mii de copii şefa departamentului de învăţământ profesional pe judeţul Braşov. O altă fetiţă de care ne-am ocupat, Eliza, tot de etnie romă, este acum în Franţa, studentă în anul II la Sorbona. În clasa a II-a, când a ajuns la noi, era corigentă. Copii din clasă o jigneau, o făceau ţigancă şi într-o zi venit acasă plângând şi atunci i-am spus «tu nu poţi schimba statul tău social, pe moment, dar poţi să faci ceva: să înveţi bine şi să te porţi frumos“, subliniază tatăl fetelor.

Gheorghe şi Eugenia Vătavu sunt pentru cele patru fete de care au grijă în prezent „mama“ şi „tată“ şi, chiar dacă au trecut de mult de prima tinereţe, se joacă cu ele de parcă ar fi pentru prima dată părinţi.

„Eu nu aş fi în vigoarea în care sunt dacă nu ar fi copiii, să mă activeze cu zâmbetul lor, cu ghiduşiile lor. Îmi place să fac lecţii cu ei, îmi place să mă joc cu ei, să ne dăm cu săniuţa şi să ne jucăm de-a «baba oarba». Eu şi soţia mea trăim viaţa cu adevărat prin copiii ăceştia“, încheie cel mai vârstnic asistent maternal din judeţul Iaşi.

Potrivit ultimului raport al DGASPC, în 2016, 22 de copii proveniţi din mame minore sau din familii cu situaţii deosebite au ajuns în grija asistenţilor maternali.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Efectul mediatic David Popovici

Nicolae GRECU

Efectul mediatic David Popovici

Banii, decoraţiile şi capra vecinilor sunt subiectele la modă după performanţa tânărului înotător.

opinii

Curentul latinist şi configurarea conştiinţei identitare româneşti moderne (V)

Eugen MUNTEANU

Curentul latinist şi configurarea conştiinţei identitare româneşti moderne (V)

În ultimul foileton al seriei, autorul sintetizează efectele acţiunii curentului latinist din Transilvania asupra configurării conştiinţei identitare româneşti, în special în chestiunile de fixare a normelor limbii literare şi ale ortografiei româneşti moderne.

Crize, amăgiri şi limpeziri

pr. Constantin STURZU

Crize, amăgiri şi limpeziri

Între cei 12 ucenici mai apropiaţi, Mântuitorul a ales şi pe doi care aveau să comită acte de trădare cumplite: este vorba despre Iuda, cel care L-a vândut, şi despre Petru (Chefa), cel care s-a lepădat de trei ori de El, în mod public. Nu ştia Domnul pe cine alege? 

Marele plan urbanistic zonal

arh. Ionel OANCEA

Marele plan urbanistic zonal

Urbanismul este un instrument de planificare spaţială în scopul armonizării funcţiunilor vitale ale oraşului astfel încât forma, imaginea de ansamblu, să povestească despre frumuseţea comunităţii. Ideile urbanistice s-au născut o dată cu locuirea. Astăzi oraşul este un organism atât de complex, de sensibil, încât urbanismul ca disciplină de sinteză trebuie să fie o activitate permanentă, altfel apar fracturile, sincopele în evoluţia spaţiului cu efecte similare bolilor greu vindecabile.

pulspulspuls

Semnificaţii şi coincidenţe stranii legate de disputa mitropoliilor actuale şi viitoare

Semnificaţii şi coincidenţe stranii legate de disputa mitropoliilor actuale şi viitoare

Pentru că ieri am auzit că ne-au cam probozit olecuţă, amical, unele feţe bisericeşti din zona mitropoliei, pe motiv că n-ar fi Fluturelul bocovinean pe atât de isteţ şi influent pe cât ar vrea să pară în lumea asta preoţească, şi că elucubraţiunile alea ale lui cu mitropolie la Suceava n-ar trebui luate prea în serios, ei bine, pentru asta am zis că musai să mai venim cu ceva amănunte pe care unii prelaţi de la Iaşi, fie cu iertare, par a nu le fi sesizat. 

Caricatura zilei

Retragere din Insula Serpilor

Editia PDF

Bancul zilei

Doctorul, panicat de o spargere de teava, suna repede instalatorul: -Hai, te rog, urgent, toata pivnita e inundata din cauza un (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.