Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Suflete de aur cum rar întâlnim! Poveştile unor părinţi de excepţie din Iași

GALERIE
elena rusu si cele patru fetesotii vatavu si cele patru fetepatru fetesotii vatavu
  • elena rusu si cele patru fete
  • sotii vatavu si cele patru fete
  • patru fete
  • sotii vatavu
- +

„Ziarul de Iaşi“ vă prezintă cazurile asistenţilor maternali Elena Rusu şi soţilor Vătavu din comuna Scânteia. „Bunica“ Rusu a crescut cinci fetiţe cu probleme de sănătate, două dintre acestea fiind bolnave de autism. „Faptul că fetiţa are autism nu a fost niciodată o problemă pentru noi“, ne spune Elena. Acum, soţii Vătavu sunt asistenţi maternali pentru patru copii de etnie romă. Și în trecut au crescut şi alţi copii de aceeaşi etnie. Toţi au reuşit în viaţă. „O altă fetiţă de care ne-am ocupat, Eliza, tot de etnie romă, este acum în Franţa, studentă în anul II la Sorbona. În clasa a II-a, când a ajuns la noi, era corigentă“, îşi aminteşte Gheorghe Vătavu.

Cei mai frumoşi părinţi din Iaşi sunt, de fapt, bunici - oameni trecuţi de prima ti­nereţe care, după ce copiii naturali s-au aşezat la casele lor, au început să ofere căldura unui cămin copiilor care nu au avut parte de aşa ceva. În judeţul Iaşi, peste 1.400 de copii care au trecut prin situaţii dificile se află în grija a 807 asistenţi maternali. „Ziarul de Iaşi“ a stat de vorbă cu trei dintre bunicii care sunt mamă şi tată pentru 8 astfel de copiii. Elena Rusu şi soţii Eugenia şi Gheorghe Vătavu din comuna Scânteia au casa plină de copii, chiar dacă fetele şi băieţii lor au depăşit de mult vârsta copilăriei.

Elena Rusu, în vârstă de 64 de ani, are 13 copii şi 17 nepoţi. Bunica din Scânteia a crescut opt copii ai ei şi când s-a văzut singură, fără nimeni în curte care să o strige „mama“, şi-a asumat răspunderea pentru cinci copii care se aflau în grija statului, în diferite centre de plasament. Din 2005, în casa Elenei au intrat cinci fetiţe străine - două cu autism, trei cu diferite probleme de sănătate - de care se îngrijeşte ca şi cum ar fi copiii ei de sânge.

„Mai întâi am avut-o pe Andreea, o fetiţă cu autism infantil care a stat la noi şase ani. În al doilea an, am mai cerut de la DGASPC un copil, că m-am gândit că dacă sunt doi se iau, se joacă, şi altfel se dezvoltă fie­care. Aşa a ajuns la noi Brânduşa, pe care o vedeţi şi acum aici. În 2011, nu am mai putut să o ţin pe Andreea, dar am cerut în schimb alt copil. Atunci a venit Maria, o fetiţă de un an cu autism infantil, foarte bolnăvioară şi firavă, care acum este prinţesa familiei. În 2012, le-am primit şi pe surorile Dumitriţa şi Ioana, care provin dintr-o relaţie zbuciumată, cu multe necazuri şi situaţii dificile. Aşa am ajuns în formula în care suntem acum“, povesteşte asistentul maternal.

Elena Rusu spune că nu se vede ocupându-se cu altceva decât cu creşterea copiilor. Aşa de mult îndrăgeşte să aibă grijă de cei mici, încât i-a insuflat şi fiicei sale de 43 de ani aceeaşi pasiune. Acum, fiica sa, mamă naturală a patru copii, se pregăteşte să primească al patrulea copil în plasament: o fetiţă de şapte luni, blondă şi cu ochi albaştri, ca un îngeraş.

„Abia aşteptăm să ajungă şi bebeluşul. Fiica mea e cea mai nerăb­dă­toare şi tot mă întreabă: «Oare când vine, mămică, că m-am săturat să aştept». E o fetiţă bolfoasă şi frumoasă pe care noi am văzut-o de câteva ori şi care ne-a cucerit“, mărturiseşte asistentul maternal.

Elena Rusu este pentru fetele luate din centrele de plasament când bunică, când mama. Fetele mai mari îi spun „bunica“, dar pentru mezina Maria este mama. În lumea fetiţei cu autism, casa în care se află şi cei din jurul său sunt ce iubeşte mai mult. De aceea, în unele momente, vine la doamna Elena, îi cuprinde faţa în braţe şi-i spune „Maria te iubeşte. Tu o iubeşti pe Ma­ria?“.

„Când am adus-o de la centru era cel mai firav copil. Soţul meu când m-a văzut cu ea în braţe mi-a spus „măi, femeie, ce-i cu tine, uite cât e de mică“, şi-a pus mâinile în cap şi a plecat în grădină. Atunci, fetiţa nu scotea nicio vorbă, iar acum, uitaţi, e cea mai energică şi vorbăreaţă dintre toate. Faptul că are autism nu a fost niciodată o problemă pentru noi. Maria este o fetiţă cu pro­bleme, dar de o inteligenţă extraordinară“, arată asistentul maternal.

Bunica din Scânteia a învăţat în cei 12 ani în care s-a ocupat de creşterea copiilor abandonaţi că toţi merită o şansă. Chiar şi atunci când comportamentul lor poate supără şi necă­jeşte.

„Nu e vina lor. Ei vin cu bagajul acesta din familie după ce au trecut prin bătăi şi ameninţări cumplite. Noi trebuie doar să avem răbdare pentru că altceva nu putem face. Eu stau şi mă gândesc, câteodată, Doamne ce aş face eu fără copii“, conchide ieşeanca.

Părinţi pentru copii de etnie romă 

În Scânteia locuieşte cel mai vârstnic asistent maternal din judeţul Iaşi. Gheorghe Vătavu se apropie de 76 de ani şi în casa sa se află, în prezent, patru fete de etnie romă de care se ocupă de la câteva luni. Corina, Ingrid, Vasilica şi Florentina, domnişoare educate cu vârste cuprinse între patru şi 17 ani, sunt cele mai bune eleve din clasă, cu înclinaţii spre lectură şi artă, cu care soţii Vătavu se mân­dresc de fiecare dată când au ocazia.

„Mă ocup cu cea mai nobilă şi importantă funcţie pe care poate să o aibă orice om, aceea de a creşte copii. Ne ocupăm de creşterea copiilor de peste 50 de ani. Avem patru copii naturali şi şapte copii pe care i-am adoptat cu inima. Întotdeauna au fost în casă câte doi-patru copii. Când am început să ne ocupăm de asistenţa maternală, am luat doi copii care după un an au fost integraţi în familie. Pe urmă, am avut mereu câte patru copii în casă“, spune Gheorghe Vătavu.

Asistentul maternal se ocupă cu creşterea copiilor din sistemul de protecţie socială din 2002, cu doi ani mai târziu decât soţia sa, Eugenia. Acum, fiecare soţ are încredinţat spre creştere câte două fete, cea mai mică, Corina, fiind înscrisă la grădiniţă, iar cea mai mare, Florentina, la o şcoală profesională din Braşov.

„Noi nu refuzăm niciodată niciun copil, dovadă că toate fetele sunt de etnie romă. Ele, însă, au ajuns la noi de la câteva luni şi acum sunt pe podium. Ingrid este premiantă la şcoală, Florentina a fost aleasă din mii de copii şefa departamentului de învăţământ profesional pe judeţul Braşov. O altă fetiţă de care ne-am ocupat, Eliza, tot de etnie romă, este acum în Franţa, studentă în anul II la Sorbona. În clasa a II-a, când a ajuns la noi, era corigentă. Copii din clasă o jigneau, o făceau ţigancă şi într-o zi venit acasă plângând şi atunci i-am spus «tu nu poţi schimba statul tău social, pe moment, dar poţi să faci ceva: să înveţi bine şi să te porţi frumos“, subliniază tatăl fetelor.

Gheorghe şi Eugenia Vătavu sunt pentru cele patru fete de care au grijă în prezent „mama“ şi „tată“ şi, chiar dacă au trecut de mult de prima tinereţe, se joacă cu ele de parcă ar fi pentru prima dată părinţi.

„Eu nu aş fi în vigoarea în care sunt dacă nu ar fi copiii, să mă activeze cu zâmbetul lor, cu ghiduşiile lor. Îmi place să fac lecţii cu ei, îmi place să mă joc cu ei, să ne dăm cu săniuţa şi să ne jucăm de-a «baba oarba». Eu şi soţia mea trăim viaţa cu adevărat prin copiii ăceştia“, încheie cel mai vârstnic asistent maternal din judeţul Iaşi.

Potrivit ultimului raport al DGASPC, în 2016, 22 de copii proveniţi din mame minore sau din familii cu situaţii deosebite au ajuns în grija asistenţilor maternali.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri