Pe scurt, el a spus că fondurile publice disponibile pentru proiecte de acest tip sunt puţine, şI aparţin, de regulă, guvernelor. Există ferestre de oportunitate caracterizate de preţurile terenurilor pe care sunt construite închisorile, interesul dezvoltatorilor imobiliari, disponibilitatea guvernelor şI presiunile organismelor internaţionale pentru îmbunătăţirea condiţiilor în care trăiesc deţinuţii. Cu toate că asemenea iniţiative sunt primite cu entuziasm, punerea lor în practiceă este dificilă, de obicei termenele rezonabile fiind undeva între 10 şI 15 ani.

DeşI au fost invitaţI, la dezbatere nu a participat nici un reprezentant al ministerului Justiţiei sau al Penitenciarului din Iaşi. A vorbit însă Ciprian Bostan, consilier local liberal, care a prezentat stadiul în care se află astăzi proiectul de hotărâre din consiliul local. El şi-a exprimat dorinţa de relocare a penitenciarului, dar el a lăsat de înţeles că o soluţie mai bună ar fi o negociere cu reprezentanţii ministerului Justiţiei pentru un calendar de relocare, în paralel cu satisfacerea doleanţei acestora. Altfel spus - deşI nu a fost explicit - Consiliul local să trecă proiectul în cauză, în schimbul promisiunii ministerului că va reloca mai târziu instituţia din Copou. O prestaţie deosebită a avut Iulian Boia, din partea Asociaţiei Civica, cel care, de altfel, a iniţiat şI petiţia prin care se cere stoparea proiectului de hotărâre şI relocare efectivă a penitenciarului.

CItește și: Proiect controversat în Copou. Sunteţi sau nu de acord cu extinderea Penitenciarului?

 Din cele discutate la dezbatere a reieşit că în momentul de faţă Guvernul încercă să forţeze mâna aleşilor locali, cu argumente mai mult sau mai puţin sofistificate, referitoare la eventualele sancţiuni pe care le-ar putea suporta ţara noastră dacă nu pune în practică măsuri concrete de îmbunătăţire a vieţii în închisori. Iulian Boia a respins varianta prezentată de consilierul Bostan. Odată ce Guvernul şi-ar vedea sacii în căruţă, determinarea de a reloca penitenciarul nu ar mai fi o prioritate, a susţinut el. Investiţiile de acest gen depăşesc 100 de milioane de euro, lucru confirmat de expertul canadian. Dacă Guvernul ar obţine trecerea hotărârii de consiliu, iar extinderea închisorii pe actualul amplasament ar primi undă verde, cu siguranţă nu ar mai fi interesat de relocarea acestuia, chiar şI peste zece ani. Experienţa locală în relaţia cu Guvernul, pe sume mult mai mici, este elocventă în acest sens. De altfel, lipsa unui reprezentat la dezbateri a fost sugestivă. Chiar dacă dezbaterea nu s-a încheiat cu o concluzie clară, a fost evident pentru participanţI, şI pentru cei care au urmărit online, că este nevoie de o atitudine fermă a autorităţilor locale pe această temă şI că negocierea de principiu cu Guvernul, fără garanţii solide, ar fi doar o pierdere de vreme. Suntem în situaţia în care toată lumea vrea relocarea, dar în practică cel mai probabil se va vota altceva. Bostan a mai spus că, la nivel local, trebuie implicat Consiliul Judeţean, pentru că o eventuală relocare ar trebui să se facă în una din localităţile din afara Iaşului. Trecerea hotărârii prin consiliu va fi, prin urmare, un test asupra capacităţii liderilor politici locali de a discuta cu Guvernul şI de a folosi “fereastra de oportunitate” în interesul oraşului. Până acum nu sunt semne că au un plan şI sunt capabili să facă asta.