anunturi
grandchef
mineralia
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

Supermarketurile şi bişniţarii muşcă din câştigurile florăriilor stradale

GALERIE
foto Dan Luca, 8 Martie, flori, piata Nicolina  23
  • foto Dan Luca, 8 Martie, flori, piata Nicolina  23
- +
Apropierea lunii martie a făcut ca afacerile cu flori să explodeze pur şi simplu în ultimele zile, apogeul fiind aşteptat pe 1 şi 8 martie. Concurenţa este atât de mare încât metodele de marketing par să nu mai ţină cont de regurile cererii şi ofertei. Dacă un fir de trandafir la toneta stradală costă 7 lei, la Lidl un buchet cu 15 fire costă 9,99 lei. Florarii ieşeni tradiţionali se plâng că supermarket-urile şi bişniţarii „muşcă“ adânc din afacerile lor. „Ziarul de Iaşi“ a făcut o incursiune pe piaţa ieşeană florilor, în ultima zi de iarnă calendaristică. Ce am descoperit aici, aflați din rândurile următoare:

„Concurenţa este peste tot, în primul rând ne fac concurenţă ţiganii de pe stradă. Poliţia nu face nimic, dă amenzi, pe care nu le plăteşte nimeni, şi îi lasă tot acolo”, se plânge un vânzător de flori.

Odată cu venirea primăverii şi a mărţişorului, afacerile cu flori încep să înmugurească. Ieşenii care trăiesc din afacerea cu flori se lovesc de o concurenţă ce vine din partea marilor lanţuri de magazine, cum sunt Lidl, Kauflant, Carrefour etc., unde există raion special cu flori, la preţuri uneori mult mai mici decât la florărie. De exemplu, dacă un fir de lalea costă 3 lei la florăriile de pe Tătăraşi, la doi paşi, în Lidl, un buchet cu 7 fire costă 9,99 lei, adică 1,50 bani firul, la jumătate faţă de florărie. Dacă un fir de trandafir la toneta stradală costă 7 lei, la Lidl un buchet cu 15 fire costă 9,99 lei. Diferenţa este că la florărie, firul de trandafie este unul mare, iar la supermarket trandafirii sunt foarte mici. Dacă o orhidee la ghiveci costă peste 35 de lei la florărie, în Praktiker, spre exemplu, se găsesc orhidei şi la  20 de lei. Depinde însă mărimea şi soiul.

„Ei sunt cei mai sinceri”

De sezon sunt lalelele, zambilele, frezele, colorate şi parfumate. Întrebaţi dacă simt concurenţa făcută de supermarketuri, patronii de florării ori vânzătorii spun că da, însă mai sunt şi alţi factori care le înfluenţează vânzările şi profitul.

„Nu se compară calitatea, măcar dacă ar fi flori româneşti în Lidl, să ajute şi producătorii noştri. Cine vrea o floare frumoasă, de calitate, vine la noi. Marţi (n.r. astăzi) o să înceapă să se mişte treaba şi o să meargă până după 8 martie, practic toată luna. Vânzările sunt mari în această perioadă, cresc, dar cresc şi preţurile. Floarea din export vine scumpă, obligat o vând şi eu mai scump. Categoric profitul este mai mare în luna martie, însă nu atât cât să compenseze lunile în care nu au mers vânzările. Noi valorificăm tot, din ce se rupe facem ornamente florale în coşuleţe, cu burete. Media de vârstă a cumpărătorilor este de 35 de ani.  Copii dacă cumpără pentru profesori fac şi ei săracii cheta în clasă. Ei sunt cei mai sinceri. Spun câţi bani au şi cer flori de banii aceia”, spune Iulian Codău, vânzător la una dintre tonetele cu flori de pe Tătăraşi.

La florăriile de aici legea concurenţei pare să nu funcţioneze: la toate cele şase tonete sunt aceleaşi preţuri. Un fir de orhidee costă 50 de lei, cel mai ieftin aranjament florar costă 15 lei iar cel mai scump 50 de lei, zambila 5 lei iar laleaua 3 lei. Întrebată de concurenţa supermarketurilor, una din vânzătoare spune că la ea au venit mulţi ieşeni cu flori din Lidl şi le-au împachetat la ea. La florăria ei un crin în chiveci ceramic costă 50 de lei iar un aranjament cu jerbera şi o olandeză 15 lei.

„Mai mult se cumpără flori pentru înmormântări, elevii cumpără pentru şcoală, tinerii pentru iubite. Dar copii şi pensionarii cumpără doar câte un fir. De Valentine’s Day a mers binişor, dar de Dragobete nu a mers deloc”, povesteşte Doina T. vânzătoare la prima florărie din rând.

„Văd că statul e şeful meu!”

Vecinul ei, un bărbat care şi-a aranjat florile la linie, după „strategii de marketing”, spune că nu supermarketurile sunt marea problemă cu care se confruntă.

„Concurenţa este peste tot, în primul rând ne fac concurenţă ţiganii de pe stradă. Poliţia nu face nimic, dă amenzi, pe care nu le plăteşte nimeni, şi îi lasă tot acolo. Vin aici ca la piaţă, sunt mulţi. În perioada aceasta se cumpără florile mici, zambilele, lalelele şi ei vin şi stau la colţ de stradă. Dacă la mine zambila e 5 lei, ei o dau cu 3 lei. Deşi este mai mică, în jumătate cât a mea, oamenii nu sesizează această diferenţă, ei văd doar că e mai ieftin. Şi clienţii sunt puţini, nu are lumea bani. Când întreabă omul cât e firul de trandafir şi spun 7 lei, cere unul. Dacă ar fi avut salariul minim cum e în ţările UE, ar cere 5 fire!”, spune Mihai, unul dintre vânzătorii din Tătăraşi.

Florile cele mai scumpe sunt din Olanda, ţara cunoscută şi ca tărâmul lalelelor. Cei care iau flori din import se confruntă cu situaţia în care sunt nevoiţi să pună în plus doar câţiva lei, pentru a nu speria cumpărătorul, riscând să aibă un profit infim.

„Crizantema de 5 ani de zile costă 5 lei. Anul acesta, am luat-o direct cu 5 lei din en-gros, cu cât să o dau? Lumea mă întreabă apoi de ce am scumpit. Mai vin şi controalele de la ANAF. Deşi găsesc facturile în regulă, tot dau o amendă, pentru că aşa trebuie. Mie mi-au dat deoarece nu bat în casă fiecare fir în parte şi bat direct preţul aranjamentului floral”, spune nemulţumit unul dintre patronii de florării, spunând mai în glumă, mai în serios, că aşa ar trebui să dea omului un bon fiscal lung cât cel de la Carrefor.

„În România orice afacere este riscantă, nu doar cea cu flori. Timp de 17 ani am fost plecat în afară şi am muncit ca să mă întorc să-mi deschid afacerea mea, să fiu şeful meu, dar văd că statul e şeful meu! La vară plec în concediu şi nu ştiu dacă mă mai întorc!”, mai spune acesta.

Ziua cu cele mai multe vânzări din an rămâne însă ziua de 8 martie, când este sărbătorită Ziua Mamei. Atunci, florăriile profită de ocazie şi vând florile mai scump decât în restul anului.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Vremurile, ambiţiile neo-imperiale ale Rusiei, guvernele şi noi

Alexandru LĂZESCU

Vremurile, ambiţiile neo-imperiale ale Rusiei, guvernele şi noi

Războiul din Ucraina nu a făcut decât să amplifice crize globale deja existente; în condiţiile unui nou Război Rece, iluziile că mai este posibil modul de viaţă din trecut şi mai pot fi menţinute politicile sociale generoase, deja nesustenabile, trebuie abandonate.

opinii

Oglinda fisurată a lui Nicolae Stan

Nichita DANILOV

Oglinda fisurată a lui Nicolae Stan

Lumea lui Nicolae Stan se configurează rotindu-se melancolic în jurul pipei din lemn de cireş pe care o fumează agale stând în cerdacul casei parohiale tânărul preot al satului Crăsani, Radu Plămadă, pătruns până dincolo de adâncul sufletului său de ceea ce crede că ar fi menirea sa.

Un top al problemelor sociale din judeţul Iaşi şi din împrejurimile sale

Ciprian IFTIMOAEI

Un top al problemelor sociale din judeţul Iaşi şi din împrejurimile sale

Orice demers ştiinţific, implicit sociologic, începe cu definirea conceptelor, cu o definiţie, pentru ca toată lumea să ştie despre ce vorbim. În cazul ne faţă, trebuie să lămurim ce este o „problemă” şi ce anume o face să fie „socială”. De pildă, consumul de alcool sau droguri poate să fie o problemă individuală sau poate să devină socială la un moment dat. În genere, problema socială este un dezechilibru, o disfuncţie la nivelul societăţii, sau un eveniment care afectează oamenii negativ, despre care există percepţia că poate fi rezolvată prin anumite măsuri din partea statului (strategii, politici, metode, tehnici şi proceduri de intervenţie) şi/sau din partea mediului neguvernamental.

Sportul alb şi Războiul negru

Michael ASTNER

Sportul alb şi Războiul negru

A iscat ceva vâlvă decizia organizatorilor turneului de mare şlem de la Wimbledon, atunci când au decis să nu permită participarea jucătorilor şi jucătoarelor din Rusia şi din Belarus. 

pulspulspuls

Acţiunea Autobuzul la filiala unui partid din Iaşi: crosul poştaşilor la votarea de azi

Acţiunea Autobuzul la filiala unui partid din Iaşi: crosul poştaşilor la votarea de azi

Foială mare de câteva zile la poştalionul ieşean, stimaţi telespectatori. Motivul: nu vreo chestiune profesională sau vreun eveniment legat de instituţiune, ci cu totul altceva: faptul că şeful de la Iaşi, un locotenent de-al menajerului de oraş Grămadă, va candida la alegerile pemepiste din filiala judeţeană, alegeri care au loc chiar astăzi. 

Caricatura zilei

Tik Tok Yoga

Editia PDF

Bancul zilei

Doctorul, panicat de o spargere de teava, suna repede instalatorul: -Hai, te rog, urgent, toata pivnita e inundata din cauza un (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.