Surpriză: Conest SA a dat în judecată Primăria din cauza creșterii salariului minim. Există o primă sentință

Procesul a fost deschis în octombrie 2019 de asocierea condusă de Conest SA și din care mai făceau parte Construcții Erbașu SA, Consix Construcții SRL și SC IPCT Instalații SRL. Contra sumei de 56,33 milioane lei inclusiv TVA, firmele se angajaseră să pună în practică un contract de proiectare și execuție a rebilitării rețelei primare de transport a agentului termic în municipiu. Contractul fusese semnat în decembrie 2016, proiectarea și lucrările urmând să dureze 33 de luni. În elaborarea ofertei financiare, fusese luat în calcul un tarif mediu al manoperei de 12 lei/oră.

Salariul minim, de la 1.250 la 3.000 lei lunar

Socoteala de acasă nu s-a mai potrivit însă până la urmă cu cea din târg. Manopera de 12 lei/oră fusese stabilită prin raportare la salariul minim din octombrie 2016. La acea dată, salariul minim era de 1.250 lei lunar, respectiv de 7,47 lei/oră. La 1 februarie 2017 însă, salariul minim brut a fost majorat la 1.450 lei. În noiembrie 2017 a mai fost dispusă o majorare, salariul minim urcând la 1.900 lei lunar. În decembrie 2018 a fost efectuată o nouă creștere, salariul minim brut pe țară pentru domeniul construcțiilor fiind majorat la 3.000 lei lunar, respectiv 17,93 lei/oră. Începând cu aprilie 2018, asocierea de firme a trimis Primăriei 11 adrese cu privire la necesitatea ajustării costurilor pentru manoperă în funcție de evoluția salariului minim. Era practic vorba de o cheltuială suplimentară pentru firme, pe care nu o putuseră anticipa în momentul semnării contractului. Adresele rămăseseră fără răspuns, ceea ce le făcuse să se adreseze justiției.

Prin acțiunea depusă la Tribunal, cele patru firme au cerut obligarea Primăriei la plata suplimentară a 2,46 milioane lei, față de prețul inițial al contractului. Firmele au invocat în sprijinul lor normele metodologice ale legii achizițiilor publice dar și instrucțiunile emise de Ministerul Finanțelor Publice în 2018, care permiteau ajustarea valorii lucrărilor publice chiar dacă acest lucru nu fusese menționat în contractele încheiate, dacă apăreau situații imprevizibile pe durata derulării. O astfel de situație imprevizibilă putea fi și o modificare a salariului minim.

Ce a invocat Primăria?

De cealaltă parte, reprezentanții municipalității au afirmat, în primul rând, că cel puțin o parte a adreselor trimise de asocierea de firme primiseră răspuns. Fusese negativ, dar existase și fusese anexat și un punct de vedere al Ministerului Fondurilor Europene. Acesta menționa că beneficiarul finanțării europene, respectiv Primăria, avusese posibilitatea să opteze pentru ajustarea prețului contractului. Municipalitatea nu se folosise de această opțiune, ci inclusese în caietul de sarcini mențiunea că „prețul contractului este ferm în lei și nu se ajustează/indexează”. Firmele o acceptaseră, fără a cere măcar clarificări în perioada de licitație, deci nu aveau dreptul să emită pretenții ulterior.

În plus, Primăria însăși fusese afectată de modificările legislative. În 2018, impozitul pe venit fusese redus de la 16% la 10%. Acest fapt dusese la reducerea cotelor defalcate din impozitul pe venit ce reveneau municipalității cu 37,5% și o scădere în ansamblu a veniturilor proprii din bugetul local cu 23,59%. Apoi, Guvern declarase construcțiile drept domeniu prioritar și majorase salariul minim din acest sector fără a cere părerea administrațiilor publice și fără a face vreun studiu de impact. În aceste condiții, Primăria înțelegea să cheme Guvernul în garanție. Dacă trebuia să plătească cineva în plus, Guvernul era acela.

După analiza înscrisurilor depuse la dosar, magistrații Tribunalului au concluzionat că acțiunea inițiată de cele șase firme era departe de a fi susținută prin argumente solide. Era indiscutabil că majorările succesive ale salariului minim afectaseră calculele economice ale companiilor. La data începerii lucrărilor, doar 9,68% din totalul de salariați ai asocierii erau plătiți cu salariul minim. În 2019, se ajunsese la 25%, iar în 2020, 30% dintre angajați primeau salariul minim. Totuși, nu era clar în cazul câtor dintre salariații care lucraseră efectiv în cadrul contractului încheiat cu Primăria fuseseră făcute majorări salariale. „Urmare a acestor precizări instanţa a luat act de faptul că acţiunea reclamantei nu a plecat de la premisa unor majorări concrete şi necesitării acoperirii diferenţelor salariale ci de la ideea păstrării algortmului său de calcul din anul 2016 la noua situaţie generată de modificări legislative”, au spus judecătorii.

Ce a decis instanța?

În plus, legislația care permitea ajustarea prețului contractelor în timpul derulării acestora era aplicabilă doar în cazul contractelor care nu prevedeau o interdicție explicită a indexării. Or, contractul pe care consorțiul de firme și-l asumase preciza în mod expres că orice ajustare a prețului este interzisă. Și chiar dacă nu ar fi existat o astfel de prevedere, asocierea de firme trebuia să demonstreze că modificările legislative avuseseră un impact economic măsurabil. Or, nicio probă concretă a costurilor suplimentare efective cu manopera nu ajusese la dosar. „Altfel spus, reclamanta nu a reuşit să probeze că majorarea succesivă a nivelului salariului minim pe economie a avut drept efect crearea unei disproporţii de prestaţii între părţi, afectând interesele comerciale legitime ale reclamantei în sensul în care reclamanta ar fi suportat costuri mult mai mari în privinţa manoperei, decât cele pe care le-ar fi putut preconiza la momentul ofertării”, au precizat magistrații.

Aceștia au apreciat că asocierea nu urmărea de fapt să-și acopere o pagubă produsă efectiv, ci să-și păstreze marja de profit anticipată în momentul semnării contractului. Ca urmare, acțiunea a fost respinsă, ca nefondată. Hotărârea Tribunalului nu este definitivă, ea putând fi atacată cu apel.

Citește și: 

• Conest vrea să ridice un complex de blocuri turn lângă Pădurea Cetățuia

Publicitate și alte recomandări video