Szijjártó la Chișinău: retorică anti-UE în plin proces de integrare

În ultima lună, Chișinăul a fost gazda unui număr semnificativ de vizite din partea oficialilor europeni, toate cu scopul de a întări relațiile țării cu Uniunea Europeană și de a susține parcursul european al Republicii Moldova. Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, președinții celor trei state baltice, Klaus Iohannis, președintele nostru, precum și premierii Poloniei, Luxemburgului și a Greciei, toți înalții oaspeți au transmis un mesaj clar de susținere pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, punând accent pe importanța reformelor și a colaborării strânse dintre Chișinău și Bruxelles.

Toate aceste evenimente diplomatice reprezintă un semnal puternic și pozitiv din partea Uniunii Europene, indicând angajamentul ferm al Bruxelles-ului față de viitorul european al Moldovei. În acest context, recenta vizită a ministrului de externe ungar, Péter Szijjártó, a ieșit în evidență prin natura sa controversată, putând fi interpretată ca o interferență care riscă să pună în pericol acest drum european, subminând eforturile anterioare de susținere și colaborare.

Într-o perioadă delicată, cu alegeri prezidențiale și un referendum decisiv privind integrarea în Uniunea Europeană organizate peste doar o lună de zile, declarațiile făcute de Szijjártó la Chișinău au creat confuzie, influențând negativ discursul pro-european al autorităților de peste Prut. Pentru că nimeni nu mai crede în coincidențe în această perioadă, când Rusia încearcă să-și extindă influența în regiune în contextul războiului din Ucraina, cel mai frapant detaliu rămas după vizita în Republica Moldova a oficialului maghiar a fost că retorica sa a fost aliniată de minune cu temele frecvent promovate de propaganda rusă, ridicând întrebări despre poziționarea geopolitică a Ungariei și efectele pe termen lung ale acestei vizite asupra viitorului Moldovei.

În cadrul întâlnirilor sale la Chișinău, Péter Szijjártó a criticat deschis procesul de extindere al Uniunii Europene, descriindu-l ca fiind prea birocratic și lent: „Nu vreau să vă stric dispoziţia, dar sarcina noastră importantă este să punem capăt făţărniciei care a apărut la Bruxelles referitor la extinderea UE. De fapt, majoritatea ţărilor vorbesc despre cât de mult susţin extinderea. Eu sunt acolo şi, atunci când nu este prezentă presa, ci doar noi, cei 27 de membri, miniştrii vorbesc mai degrabă împotriva extinderii, decât pentru. Ei nu spun direct că nu, ci spun ce fel de îmbunătăţiri urmează. Unii spun că trebuie să ne concentrăm mai mult pe calitate, nu pe cantitate, iar asta e o metodă birocratică bună, care îţi permite să nu faci nimic, sub pretextul aşteptării calităţii”, a declarat Peter Szijjártó răspunzând la o întrebare adresată de către publicația NewsMaker referitoare la poziţia Ungariei în ceea ce priveşte aderarea Republicii Moldova la UE, în contextul preşedinţiei ungare a Consiliului Uniunii Europene.

Acest tip de retorică, venită din partea unui oficial de rang înalt dintr-un stat membru UE, a generat confuzie, alimentând neîncrederea în rândul cetățenilor moldoveni care și așa, într-un moment în care aceștia trebuie să ia decizii majore pentru viitorul țării lor, sunt supuși zilnic unui veritabil bombardament cu dezinformări gestionate dinspre Kremlin. În acest context, e bine de știut că întâmplător (sau nu?), cu doar o săptămână înainte de declarațiile sale din Moldova, Szijjártó tocmai fusese într-o vizită în Rusia, la Sankt Petersburg, unde s-a întâlnit cu şeful Gazprom pentru a discuta despre livrările ruseşti către Ungaria, aceasta fiind printre puţinele ţări UE care depind de Rusia în materie de aprovizionare energetică.

Pentru presa de la Chișinău, declarațiile ministrului ungar au fost percepute ca fiind puternic aliniate cu narativele propagandei ruse, care investește sume enorme pentru a promova teoria riscurilor aderării Republicii Moldova la UE, denaturând cu bună știință costurile economice reale asociate acestei integrări. De altfel, portalul Deutsche Welle Moldova a evidențiat cu maximă promptitudine că retorica lui Szijjártó a ignorat complet beneficiile economice pe termen lung ale integrării într-o piață comună europeană, exagerând (întocmai precum propaganda rusă) potențialele costuri pe termen scurt.

„Dezvăluirile” oficialului maghiar au fost făcute parcă special în acest moment sensibil, înainte de alegerile prezidențiale și a referendumului crucial pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Pe fondul presiunilor geopolitice din partea Rusiei, vizita lui Szijjártó parcă și-a propus să aibă un efect toxic asupra opiniei publice moldovenești. Mesajele transmise de către ministrul de externe al Ungariei au amplificat tensiunile și au oferit o gură de oxigen grupărilor politice anti-UE din Moldova, polarizând și mai mult dezbaterea publică pe tema integrării.

Mai mult, această vizită a ridicat suspiciuni de interferență electorală, având în vedere momentul delicat în care a avut loc. Pe lângă faptul că retorica sa a fost contradictorie cu poziția Uniunii Europene față de Republica Moldova, declarațiile lui Szijjártó au complicat și mai mult procesul electoral, afectând încrederea alegătorilor în viitorul european al țării.

Mai este important de menționat că vizita lui Péter Szijjártó la Chișinău a avut loc la doar câteva zile după o altă vizită de mare importanță: cea a premierului polonez Donald Tusk. Această vizită a fost privită ca una fructuoasă și plină de sprijin pentru aspirațiile europene ale Moldovei, Tusk subliniind angajamentul Poloniei față de viitorul european al Republicii Moldova și oferind un mesaj puternic de solidaritate cu eforturile pro-europene ale guvernului de la Chișinău. Contrastul dintre vizitele celor doi oficiali a fost evident pentru toată lumea: în timp ce Tusk a promovat cooperarea și susținerea procesului de integrare, vizita lui Szijjártó a ridicat îndoieli și a alimentat narațiunile care subminează acest proces.

În plan diplomatic, vizita lui Szijjártó a lăsat în urmă iscarea unor potențiale tensiuni nu doar între Chișinău și alte state membre UE, dar și în interiorul blocului european, poziționarea Ungariei – care a criticat frecvent politicile UE în ultimii ani – contrastând vizibil cu sprijinul oferit de către alte state europene pentru integrarea Republicii Moldova.

Chiar dacă făcute cu zâmbetul pe buze, declarațiile „binevoitoare” ale ministrului lui Viktor Orban parcă au fost făcute doar pentru a discredita procesul de reforme esențiale pe care Moldova trebuie să le implementeze pentru a adera la Uniunea Europeană. Criticile aduse Bruxelles-ului au faultat indirect – dar grosolan – narațiunea pro-europeană a guvernului de la Chișinău, putând eroda încrederea cetățenilor moldoveni în instituțiile europene și făcând ca procesul de integrare să fie și mai dificil.

Urmărind reacția presei și a societății de peste Prut, se poate spune că declarațiile publice ale lui Péter Szijjártó la Chișinău au creat confuzie și au alimentat narativele anti-UE, complicând și mai mult relațiile cu Uniunea Europeană ale alegătorilor nehotărâți, îndopați zilnic cu minciuni de către Moscova. Într-un moment (nu doar politic, dar și social) atât de important pentru viitorul Republicii Moldova, interferențele de tipul Szijjártó sunt – amabil spus – cel puțin toxice, cetățenii moldoveni trebuind să fie informați corect, și nu manipulați, pentru a lua decizii în cunoștință de cauză. Și, de aceea, este esențial ca Republica Moldova să știe să-și continue drumul spre integrarea europeană sprijinită de statele membre ale Uniunii Europene care împărtășesc aceleași valori și obiective.

Publicitate și alte recomandări video