Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul este numită Crucea Mică, scrie crestinortodox.ro.

În trecut, oamenii care făceau păcate grele, furau, ucideau, tâlhăreau, ca să fie iertaţi, ţineau un post foarte aspru, netrecut în calendarul ortodox, numit de la Cruce pan’ la Cruce, adică de pe 29 august până pe 14 septembrie, când se sărbătoreşte Înălţarea Sfintei Cruci.

Traditia spune că, în ziua de 29 august, creştinii trebuie să ţină post negru sau aspru în care sunt permişi doar struguri şi apă. Nu se bea vin roşu, deoarece în credinţă acesta reprezintă sângele Botezătorului.

Nu se manâncă fructe sau legume roşii şi nici varză pentru că pe varză ar fi fost tăiat capul profetului. De asemenea, nu se mănâncă fructe rotunde, nuci, mere, pepene care au forma capului.
În această zi, nu se taie nimic cu cuţitul, totul se rupe cu mâna şi nu se mănâncă fructe şi legume în cruce, pepene şi usturoi. Se mai spune că din această zi începe şi frigul toamnei aşa cum fiecare om este cuprins de friguri, de fapt, frisoane, când află felul în care a fost să moară Sfântul Ioan Botezătorul.

Deşi ziua de pomenire a Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul a fost rânduită de Biserică zi de post şi de doliu, unele lăcaşuri de rugăciune, biserici de mir sau de mănăstire îşi serbează în mod deosebit mâine hramul. Credincioşii au posibilitatea să se închine la părticele din moaştele Sfântului Ioan Botezătorul aflate la Biserica "Sfântul Vasile cel Mare" - Victoria din Bucureşti şi la Mănăstirea "Sfântul Ioan Botezătorul" - Lipniţa, din judeţul Constanţa, scrie ziarul Lumina.

În fiecare an, în Arhiepiscopia Tomisului, la 29 august, de pomenirea Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul, este o zi de sărbătoare şi de pelerinaj la Mănăstirea "Sfântul Ioan Botezătorul" - Lipniţa (foto) care adăposteşte o părticică din moaştele Sfântului Prooroc şi Înaintemergător al Domnului. Cu ocazia hramului acestui aşezământ monahal, Înalt Preasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va săvârşi mâine Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de slujitori în biserica mare a mănăstirii. Credincioşii care vor participa la sărbătoarea mănăstirii vor avea posibilitatea să se închine la racla cu părticele din moaştele Sfântului Ioan Botezătorul şi la moaştele Sfântului Mucenic Dasie de la Durostorum care vor fi aşezate spre închinare într-un baldachin, alături de o copie a unei icoane a Maicii Domnului făcătoare de minuni din Rusia. Programul sărbătorii la Mănăstirea Lipniţa va începe în seara aceasta, de la ora 19:30, când se va oficia slujba Privegherii mari. După rânduiala mănăstirească, Privegherea va fi continuată de la ora 03:00 cu Sfânta Liturghie în paraclisul mănăstirii, închinat Sfântului Mucenic Dasie. Miercuri, 29 august, de la ora 9:00, Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop Teodosie va săvârşi Sfânta Liturghie. Prăznuirea hramului se va încheia cu o agapă frăţească pentru toţi credincioşii prezenţi. Mănăstirea Lipniţa este situată în comuna Lipniţa, din judeţul Constanţa, pe Drumul Naţional 3, între Mănăstirea Peştera Sfântului Apostol Andrei şi Mănăstirea Dervent.

 Sărbătoare în Arhiepiscopia Bucureştilor

Credincioşii se pot închina la moaştele Sfântului Ioan Botezătorul şi la Biserica "Sfântul Vasile cel Mare" - Victoria, din Bucureşti. Astăzi se vor oficia slujba Vecerniei şi Acatistul, iar mâine, Sfânta Liturghie. Cunoscută şi ca Biserica Sfintei Cruci, deoarece aici se află şi o părticică din Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci, sfântul lăcaş este situat pe Calea Victoriei, peste drum de Muzeul "George Enescu". Şi biserica Parohiei "Sfântul Ioan" - Piaţă, din Protoieria III Capitală, îşi serbează miercuri hramul. Biserica face parte din cele opt biserici translate în vremea comunismului pentru a fi salvate de la demolare. În Protoieria Câmpina, din Arhiepiscopia Bucureştilor, îşi sărbătoresc ocrotitorul credincioşii din Parohia Măgureni 2, judeţul Prahova, înfiinţată în 1990.

Credincioşii de la Parohia Radila, din Protopopiatul Ploieşti, judeţul Prahova, conform tradiţiei locale, îl prăznuiesc pe ocrotitorul lor două zile, miercuri şi joi, prin Sfânta Liturghie şi agape frăţeşti.

Hramuri în alte oraşe

În Arhiepiscopia Iaşilor, sărbătoare mare va fi la Mănăstirea Secu, judeţul Neamţ, aşezământ monahal ce îşi sărbătoreşte hramul. Sărbătoarea Mănăstirii Secu va continua şi joi, când sunt prăznuiţi Sfântul Varlaam, mitropolitul Moldovei, ale cărui moaşte mănăstirea le adăposteşte, şi Sfântul Ierarh Ioan de la Râşca şi Secu, canonizat în anul 2008, pe 5 iunie, alături de alţi sfinţi nemţeni.

În Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, la Mănăstirea Cotmeana se va prăznui al doilea hram al acestui aşeză-mânt monahal, care a fost reînfiinţat în 1991. Mănăstirea este ctitoria lui Radu I Voievod. Este un monument de sinteză, reprezentativ pentru asimilarea şi dezvoltarea arhitecturii munteneşti din secolul al XIV-lea.

În Arhiepiscopia Râmnicului, hram este la Mănăstirea Cornetu, fost schit de călugări ce se află la aproximativ 50 km nord de Râmnicu Vâlcea, în satul Călineşti, judeţul Vâlcea. Schitul a fost ctitorit de vornicul Mareş Băjescu şi soţia sa, Maria, în anul 1666.

În sărbătoare se află şi Biserica "Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul" din Reuseni, sat situat la o distanţă de aproximativ 15 km sud-est de municipiul Suceava. Această biserică este considerată a fi una din ultimele ctitorii ale lui Ştefan cel Mare, fiind construită în perioada 1503-1504. Ansamblul bisericesc din Reuseni a fost inclus pe lista monumentelor istorice din judeţul Suceava din anul 2004.

De asemenea, sărbătoare este şi în municipiul Vaslui, unde credincioşii sărbătoresc hramul altei biserici ctitorite în anul 1490 de Sfântul Voievod Ştefan cel Mare. La început, această biserică a fost folosită ca paraclis al curţii domneşti, construit în memoria victoriei asupra turcilor la Podul Înalt.