Tânără din Iaşi, erou naţional în Thailanda
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

duminica, 18.04.2021

Tânără din Iaşi, erou naţional în Thailanda

GALERIE
alina mironalina miron 1Alina Miron hartaalina miron la sosirea in Thailanda, dupa procesul de la haga
  • alina miron
  • alina miron 1
  • Alina Miron harta
  • alina miron la sosirea in Thailanda, dupa procesul de la haga
- +

Povestea Alinei Miron: s-a născut într-un oraş ce numără puţin peste 30.000 de suflete. A învăţat la Iaşi, la Universitatea „Al.I. Cuza“. Aici a studiat însă limbile moderne, nu ştiinţele juridice. A ajuns specialist în Drept Internaţional, iar acum e pe cale să tranşeze un proces internaţional purtat între două ţări asiatice aflate de mulţi ani în conflict, Thailanda şi Cambodgia, ce are ca obiect o provincie situată la graniţă, pe care se află un templu construit acum mai bine de un mileniu. Alina Miron e un erou. Nu în România, ci în Thailanda, o ţară aflată la celălalt capăt al lumii. Locuitorii acestui stat, dar şi presa, au lăudat-o în ultima perioada datorită unei pledoarii, catalogată ca fiind de excepţie, în procesul purtat cu statul vecin, Cambodgia, un proces de o importanţă foarte mare pentru poporul thailandez.

Miza: 4,6 km pătraţi şi un templu budist

Scurt istoric: Thailanda şi Cambodgia poartă un proces, reînceput în 2008, la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga, având ca obiect provincia Preah Vihear, ce are o suprafaţă de 4,6 kilometri şi pe care este construit un templu budist aflat în patrimoniul UNESCO, unul cu o importantă componentă simbolică pentru Thailanda. În paralel, în zonă au existat şi conflicte militare, soldate chiar cu zeci de morţi, în 2010. Statul thailandez a pierdut iniţial procesul pentru provincia situată la graniţă în 1962. Asta după ce vecinii, aflaţi atunci sub conducerea Kmerilor Roşii şi a temutului lider comunist Pol Pot, au prezentat mai multe hărţi prin care arătau că palma de pământ le-ar aparţine. Procesul s-a reluat imediat după ce templul de la Preah Vihear a trecut în patrimoniul UNESCO.

Din echipa angajată de statul thailandez pentru a aduce provincia în graniţele proprii se numără şi Alina Miron, născută în Paşcani, stabilită de mai mulţi ani în Franţa. La mijlocul lunii trecute, Alina Miron s-a prezentat în numele Thailandei în faţa judecătorilor de la Haga. „Prezentarea ei solidă, dar şi apariţia fotogenică pe ecranul televizorului Curţii, i-a impresionat pe mulţi dintre cei care urmăresc acest caz“, scrie influentul cotidian thailandez The Nation, într-un articol intitulat „Romanian expert becomes star at the ICJ“ (Un expert român devine star la Curtea Supremă de Justiţie).

„Alina Miron, te iubim!“

Concret, în prezentarea din faţa judecătorilor de la Haga, ieşeanca Alina Miron a demonstrat că hărţile folosite în 1962 de statul Cambodgia, cu ajutorul cărora a câştigat procesul iniţial, ar conţine mai multe greşeli geografice. Demonstraţia sa de forţă juridică i-a entuziasmat la maximum pe thailandezi, care cred că sunt foarte aproape ca provincia disputată să ajungă în posesia lor.

De altfel, mii de postări au fost făcute în mediul virtual referitor la pledoaria Alinei Miron, în toate acestea ieşeanca fiind venerată. În Thailanda se vorbeşte de o aşa-zisă „gripă Alina Miron“ - aşa cum a fost numită de presă campania online de susţine şi mulţumire a româncei pentru ceea ce a făcut în Olanda. În momentul în care s-a întors de la Haga la Bangkok (capitala Thailandei), Miron a fost întâmpinată de numeroşi admiratori. Potrivit unui articol publicat în ediţia electronica a cotidianului Asia News Network, un cetăţean thailandez a întâmpinat-o pe ieşeancă cu o pancartă pe care scria „Alina Miron: Eşti eroul nostru! Te iubim“. Printre cei care i-au adus mulţumiri publice Alinei Miron se numără senatori din Thailanda, dar şi prim-ministrul acestui stat, Yingluck Shinawatra.

Modestă, românca nu a comentat foarte mult avalanşa de laude aduse de poporul thailandez. Contactată ieri de reporterii „Ziarul de Iaşi“, Alina Miron a spus că „a fost surprinsă de potopul mediatic din Thailanda“, însă a preferat să nu vorbească despre importantul caz la care lucrează, până la un verdict.

Cine este Alina Miron

Ieşeanca a părăsit România în anul 2000, după ce a învăţat timp de doi ani la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“, unde a studiat Limbile Moderne. Şi-a continuat studiile în Franţa, acolo unde a obţinut un master în Drept Public Internaţional, iar în prezent este doctorand în acelaşi domeniu, la Universitatea Paris-Ouest Nanterre-La Défense, sub îndrumarea profesorului Alain Pellet, o personalitate în domeniu, consilier al mai multor guverne de-a lungul anilor.

Alain Pellet a fost cel prin intermediul căreia ieşeanca Alina Miron, care îi este asistentă, a ajuns să reprezinte Thailanda în importantul proces amintit. De-a lungul anilor, ea a mai pledat şi pentru alte ţări cum ar fi Rusia, Slovenia, Grecia sau Nicaragua. Ea vorbeşte engleză, franceză, italiană, spaniolă şi portugheză. Şi română.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

De la Koudela la Schär, via Şovre

Nicolae GRECU

De la Koudela la Schär, via Şovre

Corectitudinea politică în sport începe să însemne respectarea ad litteram a unor reguli, indiferent cât de stupide ar fi.

Filmuletul zilei

opinii

Metamorfoze ale protocronismului sau despre incompetenţa cu ştaif (IV)

Eugen MUNTEANU

Metamorfoze ale protocronismului sau despre incompetenţa cu ştaif (IV)

În acest episod, autorul serialului se referă critic la încercările unui cunoscut etnolog contemporan de a impune ideea existenţei unui „mit fondator” românesc, bazat pe figura împăratului roman Traian, cuceritor al Daciei.

Iar şi iar despre pocăinţă

pr. Constantin STURZU

Iar şi iar despre pocăinţă

Pocăinţă nu se poate face decât în timp. Când se termină timpul, omul nepocăit "se încremeneşte în moleşeala sufletului şi în nesimţire". Există şi atunci un soi de pocăinţă, dar "pocăinţa lui de acolo este un regret pentru viaţa lui greşit trăită, dar unit cu neputinţa de a se mişca din ea" (Părintele Dumitru Stăniloae). 

Cum a devenit Europa un model civilizaţional?

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Cum a devenit Europa un model civilizaţional?

Ideile vehiculate în rubrica de azi, aparţinând marelui filozof francez Rémi Brague (1947-), deşi par străine de tărâmul economiei, au un rol important în înţelegerea modului cum s-au născut şi consolidat valorile şi instituţiile occidentale care caracterizează azi o naţiune civilizată, inclusiv sub raport economic.

pulspulspuls

Un deştept Grămadă

Un deştept Grămadă

Până mai ieri, indiferent de guvern, PSD sau PNL, fostul dipotat local PMP Grămadă avea numai cuvinte de laudă despre orice ministru al Sănătăţii.

Caricatura zilei

Cu telefonu pe trecere

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.