Potrivit lui Harris, politicile unei viitoare administraţii democrate faţă de UE şi NATO vor avea obiectivul de „a reconstrui încrederea în leadership-ul şi angajamentul SUA” pe scena internaţională.

„Vom căuta o mai bună cooperare cu Uniunea Europeană încercând să sporim comerţul transatlantic, abordând schimbările climatice prin (activităţi de) cercetare şi dezvoltare comune pentru tehnologii cu energie curată şi colaborând pentru promovarea normelor democratice în ţară şi în străinătate”, a menţionat aspiranta democrată.

UE, adaugă ea, „trebuie să redevină un partener preferenţial al SUA şi nu, cum a denumit-o Trump, un „adversar strategic”. „UE furnizează resurse economice, diplomatice şi civile care pot face mai eficiente eforturile NATO şi ale SUA, ori care pot permite aliaţilor noştri europeni să abordeze provocările de securitate fără ajutorul NATO sau al SUA”, argumentează Kamala Harris.

„Administraţia noastră se va focaliza pe consolidarea capacităţilor de descurajare şi apărare în toate domeniile prin integrarea noilor tehnologii, sporirea mobilităţii militare şi având în vedere viitoarele ameninţări din partea Rusiei şi Chinei”, adaugă ea.

Harris a subliniat şi angajamentul lui Biden faţă de Articolul 5 al Tratatului de la Washington, clauza de apărare colectivă ce reprezintă fundamentul Alianţei Nord-Atlantice, pus la îndoială de Trump în 2017 în timpul primei sale vizite la sediul NATO din Bruxelles, chiar dacă apoi preşedintele republican a afirmat de mai multe ori angajamentul SUA faţă de acest articol.

Pe de altă parte, Kamala Harris a promis că, dacă va ajunge la Casa Albă, vor fi sistate politicile lui Trump de limitare a dreptului de azil. ''Administraţia lui Biden şi Harris va proteja frontiera noastră, în timp ce va asigura demnitatea migranţilor şi va apăra dreptul lor legal de a obţine azil, inclusiv prin încetarea programului 'Rămâi în Mexic' sau a acordurilor privind 'ţara terţă sigură' încheiate cu naţiunile central-americane'', a dat asigurări candidata democrată.

Ea a mai promis că Joe Biden, care a fost vicepreşedinte în mandatele lui Barack Obama, „ştie că imigraţia este o sursă de putere” pentru SUA şi, dacă va deveni preşedinte al SUA, „va duce la bun sfârşit eforturile (fostei administraţii democrate - n.red.) de a construi un sistem de imigraţie just şi uman”.

O nouă administraţie democrată va impune „respectarea” legilor, dar „fără a merge împotriva comunităţilor” de imigranţi, mai spune Harris, acuzându-l pe Trump că „a folosit imigranţii ca ţapi ispăşitori şi i-a demonizat, separând părinţii de copii, cheltuind resursele contribuabililor pentru soluţii ineficiente şi inumane, întorcând spatele visului american”.

Cât despre Cuba, ea a promis că o viitoare administraţie democrată va elimina restricţiile impuse de Trump acestei ţări, dar încetarea blocadei nu se va produce curând. ''Noi nu vom aplica politicile eşuate ale lui Trump. Şi, cum a procedat anterior ca vicepreşedinte, Joe Biden va cere în continuare eliberarea deţinuţilor politici şi va face din drepturile omului piatra de temelie în relaţiile diplomatice'', a detaliat Harris.

Întrebată însă de politicile începute de Obama în perioada de ''dezgheţ'' faţă de Cuba, când fostul preşedinte democrat a iniţiat mai multe măsuri menite să relaxeze restricţiile în cadrul embargoului economic instituit din anul 1962, ea a evitat un răspuns direct, dar s-a arătat mai degrabă reticentă. ''Embargoul este în lege. Este nevoie de o lege a Congresului pentru a-l ridica sau ca preşedintele să confirme că un guvern ales democratic se află la putere în Cuba. Nu ne aşteptăm ca vreuna dintre acestea să se întâmple curând'', a explicat candidata democrată la preşedinţia SUA.