
Țânțarii au pus stăpânire pe municipiul Iași înaintea verii: Când și cum ar trebui combătuți, potrivit experților

Locuitorii din mai multe cartiere ale Iașului se plâng deja de prezența masivă a țânțarilor, deși ne aflăm abia la începutul lunii iunie. În parcuri, în jurul blocurilor și chiar în zonele centrale, insectele au devenit o problemă vizibilă mai ales în orele de seară, când oamenii se confruntă cu înțepături frecvente și disconfort accentuat.
„În cursul serii de 8 mai au fost făcute acțiuni de dezinsecție pe 4.866 de hectare, de larvicidare pe 61 de hectare și tratamente împotriva căpușelor pe 34 de hectare. Alte acțiuni de dezinsecție au fost făcute pe 15, 22 și 29 mai și pe 5 iunie”, se arată într-un comunicat remis presei de primărie municipiului Iași.
Condițiile meteorologice din ultimele săptămâni, temperaturile ridicate combinate cu precipitații frecvente au creat un mediu ideal pentru dezvoltarea larvelor de țânțari, spun specialiștii în entomologie (ramură a zoologiei care se ocupă cu studiul insectelor). În absența tratamentelor preventive, populația acestor insecte a crescut rapid, începând chiar din primăvară.
„Cu cât mai repede, cu atât mai bine, pentru că dacă este cald, deja țânțarii se dezvoltă foarte rapid. Nu trebuie să așteptăm vara pentru treaba asta”, a declarat entomologul Alex Pintiloaie din cadrul Stațiunii de Cercetare Agigea, pentru „Ziarul de Iași” .
Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Când trebuie să aibă loc tratamentele de dezinsecție
Potrivit specialistului, în mod normal, campaniile de dezinsecție ar trebui să înceapă odată cu încălzirea vremii și apariția primelor insecte adulte. Primul tratament ar trebui aplicat prin lunile aprilie-mai, moment în care larvele de țânțari încep să se dezvolte activ. Tratamentele trebuie repetate la intervale regulate, pentru a preveni reapariția masivă a insectelor.
„Legat de tot felul de substanțe care ar trebui date, e bine să se dea începând din primăvară, mai ales că în ultimii ani e din ce în ce mai cald primăvara. Larvele trăiesc în apă și e important să se distrugă tot felul de micro habitate în care se dizolvă larvele. Se pot dezvolta inclusiv în locuri foarte mici cu apă:gunoaie, cauciucuri. Oricum, aceste substanțe afectează tot felul de insecte, nu afectează doar țânțarii. Nu e un lucru bun nici pentru oameni. Respirăm substanțele respective. Ar trebui găsite măsuri mai naturale contra țânțarilor. De exemplu, în zonele cu apă, făcută o zonă tampon să spun așa, unde să fie plantată vegetație, tufe. Ca să atragă tot felul de insecte, să aibă loc combaterea naturală”, a explicat entomologul.
Pericolele înțepăturii de țânțar
Pe de altă parte, în afară de disconfortul evident, înțepătura de țânțar nu reprezintă un risc major pentru sănătate decât în cazuri destul de izolate.
„În țara noastră nu prea sunt probleme legate de bolile transmise de țânțari. Dacă ne mușcă, în afară de o iritație locală și că sunt enervanți…cam atât, la asta se rezumă”, a subliniat Alex Pintiloaie.
Doar în cazuri rare, țânțarii pot transmite boli rare precum West Nile, encefalită sau alte infecții parazitare. În plus, înțepăturile pot provoca reacții alergice, mai ales la copii și persoane sensibile.
„Sunt puține cazuri de West Nile și majoritatea au fost la oameni care s-au întors din Africa. Noi avem acum inclusiv specii de țânțari din Asia care au ajuns în România prin apa de la cauciucuri, ca larve. «Țânțarul tigru» e un exemplu. Problema cu el e că este foarte activ ziua, când e foarte cald afară. Țânțarii autohtoni sunt activi dimineața sau mai ales seara, noaptea”, a precizat Alex Pintiloaie.
Până la metodele și tratamentele de dezinsecție, sunt recomandate hainele cu mâneci lungi și folosirea spray-urilor sau plantelor repelente împotriva insectelor. În locuințe, pot fi utilizate plase de protecție și aparate anti-țânțari.
„Sunt bune hainele lungi. Să ne dăm și cu spray-uri, dar și acestea ne afectează, mai ales dacă folosim an de an. Mai sunt plante aromatice pe care le putem ține în ghiveci: menta și busuiocul sunt foarte bune repelente, mai bio”, a explicat acesta.
Publicitate și alte recomandări video