TEXT UMORISTIC

Țara în straie de sărbătoare a recoltei

vineri, 04 octombrie 2024, 14:00
4 MIN
 Țara în straie de sărbătoare a recoltei

Luna octombrie ar fi cam plicticoasă, tranziție de la ultimele grade ale verii rămase pe țeava lunii septembrie și frigul lui noiembrie, anunțând iarna cu zăpadă, purcel și ler. Ar fi cam ca februarie, dar nu e ca februarie și nu e nici plicticoasă, fiindcă românii au îmbrăcat-o în straie de sărbătoare ornate cu știuleți de porumb și frunze de viță. Elemente principale ale decorului sunt butoaiele cu noul vin al anului sau, dacă nu s-au făcut strugurii, tot cu noul vin al anului obținut prin truda unor vrednice mâini de chimiști. Mai este ceva vreme până la sărbătorile orașului nostru, dar alți compatrioți deja își sărbătoresc localitățile; chiar ieri am fost invitați la Sărbătorile Consumatorilor pentru a lua pulsul distracției:

Luna octombrie ar fi cam plicticoasă, tranziție de la ultimele grade ale verii rămase pe țeava lunii septembrie și frigul lui noiembrie, anunțând iarna cu zăpadă, purcel și ler. Ar fi cam ca februarie, dar nu e ca februarie și nu e nici plicticoasă, fiindcă românii au îmbrăcat-o în straie de sărbătoare ornate cu știuleți de porumb și frunze de viță. Elemente principale ale decorului sunt butoaiele cu noul vin al anului sau, dacă nu s-au făcut strugurii, tot cu noul vin al anului obținut prin truda unor vrednice mâini de chimiști. Mai este ceva vreme până la sărbătorile orașului nostru, dar alți compatrioți deja își sărbătoresc localitățile; chiar ieri am fost invitați la Sărbătorile Consumatorilor pentru a lua pulsul distracției:

– Bună ziua, domnule primar! La mulți ani! Ce fel de sărbătoare este, de fapt?

– Păi așa cum la Iași e de Sfânta Parascheva, la noi e astăzi, pe 3 octombrie, când a fost și cu reunificarea Germaniei…

– Asta sărbătoriți de fapt, reunificarea? Adică organizați un fel de Oktoberfest?

– Nicidecum! Îl sărbătorim pe sfântul mucenic Dionisie Areopagitul, din calendar!

– El e patronul spiritual al localității dumneavoastră?

– Nu chiar el, ci o rudă. Dionisos, zeul vinului, patronul consumatorilor și al personalului de deservire. Cunoscut și ca Bachus!

– Aha! Deci de aia beți, fiindcă îl sărbătoriți pe Dionisos, nu?

– Și pe el și pe Bachus, împreună, să nu iasă cu supărare.

– Să înțelegem că e o sărbătoare a vinului; ce soi de vin beți: roșu, alb, rose?

– Pe oamenii de pe la noi îi interesează mai puțin culoarea și gustul, au un soi preferat, îi zice „Mult de regiune”. Nu-i un vin nobil, dar ce mai faci cu noblețea în ziua de azi? Mai ales că e și vorba că munca înnobilează: ai noștri nu vor să fie nobili, îs mai republicani.

– Se simte plutind prin aer, iată, miros de fum: faceți și grătare, nu-i așa?

– A luat foc un grajd, de la care s-a aprins și cotețul porcului. Și doar le-am zis la oameni să lase gospodăria când sunt prinși de flamă, că de la flamele lor se fac nenorociri!

– Localnicii adunați acolo, unde iese fum, au venit să stingă, nu?

– Să stingă exact la moment, când e mai fraged! Dacă sting incendiul prea repede, iese crud și dacă mai lasă, se arde șoriciul și nu mai e bun de nimic.

– Dar grajdul, de ce nu sting grajdul?

– Păi nu-i al lor. Și la stins ar trebui să folosească apă, ceea ce nu se întâmplă pe la noi. Aici se folosește apa cel mult la botez, dacă înțelegeți…

– Pe lângă vin și porc incinerat mai aveți vreo manifestare cu prilejul sărbătorilor?

– Avem târg de piele și pielărie, sub lozinca „Pielea rea și răpănoasă ori o bate ori o lasă!”, ca în fiecare an. Vin comercianți, fiecare pe pielea lui, cum se spune, că au fost probleme în anii trecuți, cu cabinele de probă.

– Au intrat oamenii să probeze și au fugit cu marfa prin spate, nu?

– A fost greșeala mea, ca organizator, recunosc, că în toată zona cu mese, vin, tulburel, must și bere am uitat de toaletele ecologice. Ce să facă și oamenii, săracii? Au intrat în cabine, cică să probeze haine de piele! Mai mare rușinea!

 

Fițe la balurile comunale: rachiul din haine groase de firmă!

Societatea evoluează, gusturile oamenilor devin tot mai rafinate: un corespondent din mediul rural ne-a informat că până și în cele mai îndepărtate localități a pătruns rafinamentul, sub forme diverse. Se pare că la balurile comunale din această toamnă, prilejuite de sărbătorile recoltei (unde a fost cazul; unde nu, s-a ținut un moment de reculegere), nu se mai consumă tradiționalul rachiu din banala pufoaică: pentru a cuceri fetele, flăcăii trebuie să le propună acum sortimente obținute din haine cu căptușeală groasă elegante, de la branduri renumite. La Consumatori, cel care a atras atenția tuturor a fost flăcăul Petronel Măciulie, întors de la muncă, din Italia, care le-a propus rachiu dintr-o geacă groasă, cu guler din blană, furată de la o casă de modă din Milano. Din câte spune același corespondent, se pare că, în loc de bătaia tradițională cu care se sfârșeau balurile comunale, acum bărbații satelor se întrec la golf.

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii