Valul de produse ieftine din China – livrate masiv prin Temu, Shein, AliExpress sau Alibaba – forțează guvernele europene să regândească modul în care colectează taxe și controlează mărfurile care intră în Uniunea Europeană. În lipsa unei reglementări rapide la nivel comunitar, mai multe state membre au început să introducă propriile taxe naționale, menite să acopere costurile vamale, să reducă abuzurile și să protejeze comerțul local.

România, prin legea adoptată pe 18 noiembrie 2025, a introdus o taxă logistică de 25 de lei pentru fiecare colet cu valoare sub 150 de euro provenit din afara UE, aplicată fiecărei expediții cu valoare comercială. Taxa va fi colectată de firmele de curierat și virată lunar la buget, iar nerespectarea obligațiilor poate duce chiar la pedepse cu închisoarea pentru reținerea și neplata taxei. Sistemul include raportări stricte către ANAF, obligații de trasabilitate și păstrarea evidențelor timp de cinci ani.

Exemplul Olandei și temerile unui blocaj logistic în Europa

Aceeași presiune se regăsește în toată Europa. Olanda va introduce de la 1 ianuarie 2026 o suprataxă de 2 euro pentru fiecare linie de produs din coletele sub 150 de euro – ceea ce înseamnă în medie 6 euro în plus pentru o comandă obișnuită. Site-ul nos.nl oferă un exemplu practic.

„Să presupunem că cumperi patru tricouri de fotbal identice dintr-un magazin online chinezesc, pentru care vei plăti o taxă suplimentară de 2 euro. Dacă comanzi și două perechi de șosete de fotbal în aceeași ordine, taxa suplimentară crește la 4 euro. Dacă adaugi și o pereche de ghete de fotbal, taxa totală este de 6 euro. Fiecare linie nouă de produse din comandă costă încă 2 euro”, arată sursa citată mai sus.

Pentru Olanda, introducerea acestei taxe este justificată de cele aproximativ un milion de pachete extracomunitare care intră zilnic în țară, 80–90% dintre ele provenind din marketplace-uri chineze. Vama olandeză este suprasolicitată, iar guvernul se teme că, dacă țările vecine grăbesc introducerea taxelor, fluxul se va muta în Olanda, riscând un „tsunami” logistic care ar putea bloca portul Rotterdam și aeroportul Schiphol.

Alinierea altor state UE la noile reguli și impactul asupra pieței

Același model este preluat deja în Franța, Belgia și Luxemburg. Potrivit AFP, Luxemburg va aplica de la 1 ianuarie o taxă de 2 euro pentru fiecare „mic colet” sub 150 de euro. Țara se aliniază astfel grupei de state care implementează taxarea cu nouă luni înainte ca măsura să devină obligatorie la nivelul UE. Motivele sunt aceleași: control vamal insuficient, volume uriașe de pachete și necesitatea de a acoperi costurile de verificare, în special în contextul presiunii tot mai mari asupra Shein, acuzată că trimite în UE cantități masive de produse neconforme sau ilicite.

Decizia acestor state vine după ce miniștrii de Finanțe ai UE au aprobat eliminarea scutirii de taxe vamale pentru coletele sub 150 de euro, cu aplicare în primul trimestru al anului 2026. Procentul estimat de subevaluare este enorm: până la 65% dintre coletele mici sunt declarate artificial sub 150 de euro tocmai pentru a evita taxe vamale și TVA. În plus, pragul actual încurajează companiile extracomunitare să împartă artificial comenzile în multe pachete mici, crescând amprenta ecologică și aglomerând infrastructura europeană. Comisia Europeană estimează că 91% dintre expedierile de comerț electronic sub 150 de euro venite în UE în 2024 au provenit din China.

În acest context, statele UE merg pe două direcții: introducerea unei taxe naționale de procesare (România: 25 lei/colet; Olanda, Franța, Belgia, Luxemburg: 2 euro/linie sau 2 euro/colet) și pregătirea unui sistem unitar european, cu o taxă de procesare de 2 euro pentru toate „micile colete”, începând din 2026.

Franța a fost cea care a forțat calendarul, introducând propria taxă înainte ca UE să finalizeze schema comunitară. De aici și reacția rapidă a Belgiei și Olandei, care se tem de distorsiuni în fluxurile logistice dacă doar o singură țară aplică suprataxa.

În Grecia, Asociația Elenă de Comerț Electronic a cerut guvernului să introducă o taxă națională de 7 euro/colet pentru coletele extracomunitare, invocând ca exemple România și Franța.

În ansamblu, Europa se îndreaptă spre un nou model al comerțului online, în care avantajul prețurilor foarte mici de pe platformele asiatice se va diminua treptat, odată cu introducerea acestor taxe fixe menite să reflecte costurile reale de control, logistică și protecție a pieței interne.

Implementarea în România: între lege și lipsa metodologiei clare

În România, Ministerul Finanțelor estimează că taxa de 25 de lei va aduce la buget aproximativ 1,3 miliarde de lei anual, iar țara a susținut eliminarea pragului de 150 de euro la nivelul UE, considerând-o esențială pentru combaterea subevaluării și recuperarea veniturilor fiscale pierdute.

Totuși, în România rămâne o necunoscută importantă: când vor începe efectiv românii să plătească aceste taxe pentru coletele comandate pe platforme precum Temu? „Nu am primit nicio metodologie”, a declarat Dan Bercinschi, de șa Punctul de trecere a Frontierei Albița pentru „Ziarul de Iași”. Prin urmare, nu doar cadourile de sărbători comandate în această perioadă din China scapă de aceste taxe, dar cel mai probabil vor fi scutite și comenzile de Valentine’s Day, de 8 Martie și de Paște și poate chiar și cele pentru Crăciunul din 2026.

Așadar, deși cadrul legal e gata, implementarea practică e încă învăluită în mister, iar consumatorii pot continua să se bucure, pentru moment, de produsele comandate din afara UE fără costuri suplimentare. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor accelera punerea în aplicare în primele luni ale anului viitor, când sistemul vamal european va deveni mai strict și coordonat.

Publicitate și alte recomandări video