„Taxa pe lux” pentru case și mașini scumpe, omisă la Iași. Nici statul nu știe ce vrea: ba o aprobă, ba o amână! Câți ieșeni sunt vizați?

Taxa pe lux, noul impozit special introdus în legislația din România la începutul acestui an, destinat persoanelor care dețin bunuri cu valoare ridicată și folosesc servicii exclusiviste, a fost amânată. Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a ajuns la concluzia că, în prezent, nu poate aplica noua taxă și a propus suspendarea acesteia până în 2026. Proiectul de Ordonanță de Urgență pentru prorogarea termenului de aplicare prevede și înființarea unei structuri specializate, care să se ocupe cu colectarea taxelor. Între timp însă, câțiva ieșeni, mai conștiincioși, și-au achitat dările la stat înainte de amânarea taxei. Potrivit Administrației Județene a Finanțelor Publice (AJFP) Iași, este vorba de trei contribuabili care au declarat și achitat impozitul special pe bunuri imobile de valoare mare, în valoare de aproape 6.000 de lei. 5.874 lei, mai exact. Doi dintre aceștia, având în proprietate comună un imobil, au depus declarația aferentă și au achitat impozitul, în valoare de 2.591 lei.

Conform AJFP Iași, până la această dată în evidența organelor fiscale locale cu clădiri rezidențiale în proprietate sau proprietate comună a căror valoare impozabilă depășește 2.500.000 de lei figurează doar 30 de contribuabili. ”Nu avem informații complete despre numărul contribuabililor care au obligația să plătească impozitul special pe bunuri imobile și mobile de valoare mare întrucât, până la data prezentei, organele fiscale locale nu au comunicat organului fiscal central lista persoanelor fizice, care la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior, nu au în proprietate sau proprietate comună clădiri rezidențiale a căror valoare impozabilă depășește 2.500.000 lei”, se arată în răspunsul transmis ZdI de către Paul Ciobanu, șeful AJFP Iași.

Ce reprezintă de fapt taxa pe lux și cine va trebui să o achite?

 Taxa pe lux reprezintă un mecanism fiscal prin care se vrea impozitarea bunurilor și serviciilor considerate exclusiviste sau costisitoare, care sunt adese asociate cu un stil de viață extravagant. Scopul declarat al acestei taxe este de a contribui la echilibrarea bugetului național prin impozitarea consumului de bunuri de lux și, în același timp, de a descuraja achizițiile excesive, care pot avea un impact negativ asupra mediului sau societății.

Practic, vorbim despre o impozitare suplimentară aplicată bunurilor și serviciilor care depășesc anumite limite de preț sau standarde peste medie. Aceste bunuri pot include automobile de lux, bijuterii, ceasuri de înaltă valoare, imobile deosebite sau alte produse și servicii scumpe care sunt percepute ca fiind non-esențiale. De asemenea, taxa pe lux poate viza și servicii premium, precum vacanțe exotice, închirieri de yahturi sau alte experiențe exclusiviste.

O taxă foarte întâlnită în Occident

Această taxă se aplică de ani buni și în alte țări și ce are în comun este că se bazează pe valoarea bunurilor sau serviciilor respective. De exemplu, în unele jurisdicții, taxa poate fi un procent fix din valoarea totală a bunului de lux sau poate fi calculată pe baza unor praguri specifice de preț. De asemenea, anumite reglementări pot stipula criterii specifice pentru categoria unui bun ca fiind luxos. În România, când a fost aprobat noul impozit special, s-a decis ca suma datorată statului să reprezinte 0,3% din valoarea care depășește 2,5 milioane de lei, pentru proprietățile imobiliare, și 375.000 de lei pentru mașini.

Înainte de amânarea acestei taxe, la nivel național s-a precizat că declarația pentru noua impozitare trebuia să se depună la ANAF, până la data de 30 aprilie a fiecărui an fiscal, pentru proprietățile imobiliare, și până la data de 31 decembrie pentru mașinile scumpe, atât pentru persoane fizice, cât și juridice. Acum, însă, politicienii par a nu se mai grăbi să colecteze bani la bugetul statului. Explicația ar putea avea legătură și cu campania electorală.

Publicitate și alte recomandări video