
Teatrul din Chișinău, pe scena Naționalului ieșean cu două spectacole, de Ziua Unirii Principatelor Române

Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău (TNME) revine pe scena Teatrului Național Iași pentru a marca 166 de ani de la Unirea Principatelor Române. Evenimentul, parte din cea de-a zecea ediție a Turneului Unirii prin artă „Teatrul Românesc București – Iași – Chișinău”, aduce publicului ieșean, pe 24 și 25 ianuarie, de la ora 19, spectacolele „Chirița în concert” și „Grădina de sticlă”.
Producțiile Teatrul Național din Chișinău vor fi puse în scenă în Sala Mare a Naționalului Ieșean.
„Chirița în concert”: O reinterpretare muzicală plină de culoare
Primul spectacol, „Chirița în concert”, va fi jucat vineri, 24 ianuarie. Acest musical, o creație a Adei Milea, reimaginează într-un stil modern comediile clasice ale lui Vasile Alecsandri și Matei Millo. Premiera spectacolului a avut loc pe 14 decembrie 2024, la Chișinău.
Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Spectacolul poartă semnătura artistică a Adei Milea și Ancăi Hanu pentru text și muzică, cu decoruri realizate de Iurie Matei, costume create de Stela Verebceanu și un design sonor coordonat de Vlad Adajuc, sub consultanța lui Victor Panfilov. Fotografiile sunt semnate de Ian Onică, iar proiectul se desfășoară sub conducerea directorului general al TNME, Petru Hadârcă.
Din distribuție fac parte: Chirița – Angela Ciobanu; Bârzoi – Petru Oistric; Guliță – Anatol Durbală; Aristița și Calipsița – Alexandru Pleșca, Ghenadie Gâlcă; Luluța – Diana Decuseară, Leonaș – Dan Melnic; Șarlatanii – Petru Marginean, Mihai Zubcu și Vasile Alecsandri – Valentin Strișcov
„Matei Millo a fost actorul care a adus în scenă tradiția jocului travesti pentru rolul Chiriței. Ada Milea recurge la acest procedeu, dar într-o altă formulă. Chirița de la TNME este seducătoare, carismatică și, bineînțeles, inimoasă și focoasă, gata să mănânce foc de dragul odraslelor sale neprețuite. TNME a optat pentru piesele lui Vasile Alecsandri întrucât este unul dintre puținii autori clasici care, alături de Mihai Eminescu și Ion Creangă, a fost admis de cenzură în biblioteci și în manualele școlare în perioada sovietică. Iar Chirița este personajul comic și jovial, dar și subversiv în același timp, căci anume ea a asigurat conexiunea între cele două maluri de Prut, atunci când ideologia sovietică instrumentaliza narativul a două literaturi și două limbi”, a precizat echipa Teatrului Național „Mihai Eminescu”.
„Grădina de sticlă”: Povestea identității și a căutării de sine
Sâmbătă, 25 ianuarie, publicul este invitat la spectacolul „Grădina de sticlă”, o dramatizare a romanului omonim scris de Tatiana Țîbuleac, câștigător al Premiului Uniunii Europene pentru Literatură în 2019. Regizat de Petru Hadârcă, spectacolul explorează povestea Lastocikăi.
Spectacolul „Grădina de sticlă” beneficiază de o dramatizare realizată de Mariana Onceanu și o scenografie semnată de Adrian Suruceanu, completată de costumele pictate de Stela Verebceanu. Universul sonor este compus de Valentin Strișcov, iar mișcarea scenică și proiecțiile video poartă semnătura lui Oleg Mardari și, respectiv, Radu Zaporojan, cu un design vizual realizat de Ian Onică.
Distribuția spectacolului este formată din Lastocika – Diana Decuseară-Onică, Tamara – Corina Rotaru, Tamara Pavlovna – Angela Ciobanu, Zahar Antonovici – Anatol Durbală, Șurocika – Mihaela Strâmbeanu, Bella Isaakovna – Anișoara Bunescu, Katiușa, Asistenta 1 – Olesea Sveclă, Raia, Varea – Tatiana Lazăr, Tonea, Asistenta 2 – Doriana Zubcu-Marginean, Polcovnicul – Ion Mocanu, Rodion Eduardovici, Chira, Bețivul 1 – Iurie Focșa, Lioncik – Alexandru Pleșca, Maricica, Greta – Rusanda Radvan, Pavlik – Petru Marginean, Oxanka – Draga-Dumitrița Drumi, Dmitri, Bețivul 2 – Vlad Ropot, Radu – Igor Babiac
„Luată de la orfelinat, numită Lastocika, crescută de o rusoaică într-un Chișinău dominat de limba rusă, în care curtea era legiune, orfana crește în căutare de iubire, de înțelegere, de repere cu care s-ar putea identifica. Limba maternă, limba română o ține înrădăcinată în albia cultural-identitară și îi deschide calea spre conexiunea cu lumea liberă. Sunt sigur că destinul personajului Lastocika – Rândunică e despre mulți dintre noi, și nu mă pot desprinde de gândul că la scară largă e despre Basarabia – Moldova Țara de Jos. Spectacolul nu oferă răspunsuri, cum nici cartea nu o face. Și sperăm că, la fel ca romanul, spectacolul nostru va genera conexiuni empatice și va provoca la meditație”, a transmis echipa Teatrului Național „Mihai Eminescu”.
Nu mai sunt bilete disponibile la cele două reprezentații.
Publicitate și alte recomandări video